Atenție! România riscă să fie sub supravegherea FMI dacă va fi clasificată drept „junk”
România a ajuns la capătul unui model economic bazat pe consum alimentat din importuri și datorie externă. Riscul unei retrogradări la categoria „junk” ar putea determina o nouă intervenție a FMI, conform unei analize recente. Creșterea economică de doar 0,9% obținută în 2024, în condițiile unui deficit bugetar de 9,3% din PIB, subliniază faptul că acest mecanism nu mai funcționează.
Absorbția fondurilor europene și reformele asumate prin PNRR devin esențiale pentru a evita o deteriorare accelerată a situației economice. Modelul economic care a susținut creșterea României a ajuns la limitele sale, incapabil să genereze dezvoltare. Economia bazată pe consum alimentat din importuri și finanțat prin împrumuturi externe a frânat dezvoltarea sectorului productiv și a dus la deficite tot mai mari.
Rezultatele economice din 2024, cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB și o creștere economică de doar 0,9%, indică epuizarea acestui model. În acest context, costurile cu dobânzile devin tot mai mari, ajungând la un miliard de euro pe lună, doar pentru dobânzi.
Riscurile retrogradării
România riscă să ajungă sub supravegherea FMI dacă agențiile de rating o retrogradează în categoria „junk”. Un astfel de scenariu ar implica costuri mult mai mari de împrumut, presiuni asupra cursului de schimb și inflației, precum și o deteriorare rapidă a perspectivelor economice. Dacă România este retrogradată, dobânzile vor urca la două cifre, făcând împrumuturile practic imposibile.
În momentul în care se ajunge la categoria junk, impactul se va resimți în întreaga economie, inclusiv prin scăderea burselor și creșterea inflației. Anul trecut, România a fost la un pas de retrogradare, iar acum se află într-o situație similară.
Impactul măsurilor guvernamentale
Țara a început să „sărăcească” din 2024, în urma măsurilor luate de guvern. Deși se preconizează atragerea unor fonduri europene din PNRR, implementarea reformelor necesare este crucială pentru a evita o criză economică profundă.
Disputele politice actuale se concentrează pe controlul resurselor financiare și al contractelor de stat, iar măsurile economice nepopulare sunt inevitabile. Există temeri că liderii politici așteaptă ca alții să implementeze aceste măsuri, în timp ce ei își păstrează popularitatea pentru alegerile viitoare.
