Impactul războiului din Iran asupra inflației pe termen lung
Şocul energetic generat de conflictul din Orientul Mijlociu va avea un impact de lungă durată asupra inflaţiei, chiar dacă o soluţie rapidă pentru război ar putea fi găsită, conform prognozelor economistului-şef al Băncii Centrale Europene (BCE), Philip Lane.
Lane a subliniat că, deşi istoric preţul petrolului tinde să revină la nivelurile iniţiale după creşteri rapide, actualul episod ar putea fi diferit. Costurile cu energia ar putea rămâne ridicate, pe măsură ce ţările îşi refac stocurile sau îşi diversifică mixul energetic. „Am avut, peste noapte, o scădere destul de rapidă şi mare a ofertei globale de petrol, care a fost mascată până acum de stocuri. Chiar dacă şocul energetic iniţial începe să se inverseze, efectele de a doua rundă vor persista pentru o vreme”, a afirmat Lane.
În urma creşterii preţurilor cauzate de şocul energetic, pieţele financiare anticipează două majorări ale dobânzilor din partea BCE, cu aproximativ 50% şanse pentru o a treia majorare în următorul an. Economiştii, totuşi, sunt mai prudenţi, prognozând doar două majorări, urmate de o reducere a dobânzilor la mijlocul anului 2027, conform unui sondaj Reuters.
Consecinţe ale şocului energetic
Philip Lane a menţionat că există lecţii de politică din şocurile energetice anterioare, cum ar fi faptul că creşterea costurilor energiei poate provoca o inflaţie bruscă şi poate genera „mecanisme neliniare” ce amplifică creşterile de preţuri. Cu toate acestea, el a evidenţiat că neliniaritatea actuală nu este aceeaşi cu cea observată acum patru ani, când războiul din Ucraina şi cererea puternică post-pandemie au dus la o inflaţie crescută.
Băncile centrale trebuie să recunoască şocurile substanţiale şi impactul lor asupra inflaţiei, dar să evite reacţiile exagerate în stabilirea politicii monetare. Lane a subliniat importanţa analizei transmisiei monetare, a încrederii consumatorilor şi a mecanismelor diverse. Chiar dacă unele presiuni inflaţioniste cauzate de un şoc al ofertei se calmează în timp, este esenţial ca băncile centrale să se asigure că nu există o convingere persistentă în rândul populaţiei că inflaţia va rămâne prea mare pe termen lung.
