Un moment deosebit pe 21 mai 2026: Înălțarea Domnului, festivitatea ce marchează finalul perioadei pascale
La 40 de zile după Paște, credincioșii ortodocși prăznuiesc Înălțarea Domnului, un moment important din calendarul creștin, care amintește de clipa în care Iisus Hristos S-a ridicat la cer înaintea apostolilor, la finalul perioadei petrecute pe pământ după Înviere. Această sărbătoare simbolizează triumful asupra morții, nădejdea mântuirii și promisiunea vieții veșnice. În tradiția populară, ziua este cunoscută sub numele de „Ispas”, o denumire utilizată în diverse zone ale țării.
În primele veacuri ale creștinismului, Înălțarea Domnului nu era celebrată ca praznic de sine stătător, ci era inclusă în perioada pascală, desfășurată între Paște și Rusalii. Pe măsură ce tradiția liturgică s-a consolidat, acest moment a fost separat de sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh și a primit o dată proprie de celebrare, la 40 de zile după Învierea lui Hristos, conform mărturiilor din Noul Testament.
În România, această zi are o semnificație suplimentară, coincizând cu Ziua Eroilor, dedicată cinstirii celor care și-au jertfit viața pentru credință, libertate și apărarea țării. Ceremoniile religioase sunt însoțite de manifestări de comemorare organizate la monumente, cimitire și locuri de onoare din întreaga țară. Astfel, data de 21 mai reunește semnificația spirituală a ridicării la cer a Mântuitorului și omagierea sacrificiului celor care au luptat pentru națiune.
Potrivit relatărilor din Noul Testament, în cele 40 de zile de după Înviere, Iisus Hristos li S-a arătat în repetate rânduri apostolilor, le-a vorbit despre Împărăția lui Dumnezeu și le-a explicat misiunea pe care urmau să o împlinească. La împlinirea celor 40 de zile, Mântuitorul i-a condus pe apostoli pe Muntele Măslinilor, în apropierea Betaniei, unde le-a dat ultimele îndemnuri, cerându-le să rămână în Ierusalim până la venirea Sfântului Duh. După aceste învățături, Hristos și-a ridicat mâinile pentru a-i binecuvânta, iar în timp ce le vorbea, S-a înălțat la cer, acoperit de un nor. Doi îngeri le-au vestit apostolilor că El va reveni la sfârșitul veacurilor, în același fel în care fusese văzut urcând la cer. Ucenicii s-au întors la Ierusalim cu bucurie și nădejde, pregătindu-se pentru Cincizecime, sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh.
În calendarul ortodox, zilele marcate cu cruce roșie sunt dedicate celor mai importante evenimente din istoria mântuirii și unor sfinți cu o semnificație deosebită pentru viața Bisericii. Aceste momente sunt celebrate prin slujbe speciale și prin participarea credincioșilor la Sfânta Liturghie. Simbolul crucii roșii indică o zi cu profundă încărcătură spirituală, în care credincioșii sunt chemați la rugăciune și reflecție asupra semnificației religioase a praznicului. Marile praznice constituie repere esențiale ale anului bisericesc, având un rol important în organizarea vieții liturgice și spirituale, contribuind la păstrarea tradițiilor de credință și la întărirea sentimentului de apartenență la comunitatea creștină.
Astfel, Înălțarea Domnului rămâne o sărbătoare cu profunde semnificații spirituale și culturale, în care credința religioasă se împletește firesc cu tradițiile populare ale satului românesc.
