Falimentul oficial al CFR Marfă
CFR Marfă a depus, miercuri, oficial, cererea de intrare în faliment, conform anunțului făcut de viceprim-ministra interimară Oana Gheorghiu. Ea a subliniat că situația companiei este rezultatul unei „contradicții structurale” pe care statul român, proprietarul companiei, a ignorat timp de ani de zile.
„CFR Marfă nu a căzut brusc. A intrat lent într-o contradicție structurală pe care statul român a refuzat să o rezolve. Compania a fost construită pentru România industrială, având un model de afaceri adaptat unei economii centralizate, dar România s-a schimbat, iar transportul feroviar de marfă a devenit competitiv și orientat către client”, a afirmat Gheorghiu.
Potrivit acesteia, operatorii privați au înțeles rapid aceste schimbări, în timp ce CFR Marfă a pierdut cotă de piață, personalul a rămas supradimensionat, activele au îmbătrânit, iar datoriile au crescut. Statul a optat să amâne problemele prin neîncasări, reeşalonări și anulări de datorii.
Viceprim-ministra a explicat că nu a existat o restructurare reală a companiei și că, în 2013, privatizarea a fost o oportunitate ratată. Investigația Comisiei Europene, începută în 2017, a dus la concluzia că ajutoarele de stat acordate CFR Marfă, în valoare de aproximativ 570 milioane euro, erau incompatibile și trebuiau recuperate, ceea ce înseamnă peste 2,6 miliarde lei cu dobânzi.
Gheorghiu a menționat că problema nu este doar CFR Marfă, ci incapacitatea statului român de a acționa responsabil ca proprietar. „Statul a dorit ca CFR Marfă să funcționeze ca o companie privată, dar a impus obligații de companie publică, fără a defini clar care parte este activitate comercială și care parte este misiune publică”, a detaliat ea.
Concordatul preventiv al CFR Marfă
În martie 2020, a fost deschis concordatul preventiv al CFR Marfă, un mecanism sub control judiciar și cu acordul Comisiei Europene, destinat prevenirii insolvenței. Acesta a vizat separarea activităților viabile de cele neviabile, transferând activitatea viabilă către un nou operator, Carpatica Feroviar, și lăsând compania originală cu datoriile istorice.
„S-a încercat salvarea funcției economice a transportului feroviar de marfă al statului, nu salvarea persoanei juridice CFR Marfă SA. Această restructurare a fost complet necesară”, a subliniat Gheorghiu. Ea a adăugat că România are nevoie de o capacitate feroviară națională, esențială pentru economie și apărare, iar scopul nu a fost să dispară transportul feroviar de marfă, ci să se elimine mecanismele păguboase care au dus la acumularea de ajutoare de stat ilegale.
Provocările viitoare
Gheorghiu a subliniat importanța de a învăța din lecția CFR Marfă, precizând că statul român trebuie să accepte că a fi proprietar înseamnă a defini clar așteptările de la companie. Aceasta oscilație între misiune publică și activitate comercială nu se observă doar la CFR Marfă, ci și la alte companii publice.
Reforma 9 a PNRR, care vizează buna guvernanță a întreprinderilor de stat, solicită statului român să demonstreze că separarea dintre misiunea publică și activitatea comercială poate fi realizată eficient și transparent. CFR Marfă reprezintă un test esențial pentru acest proces, iar deciziile viitoare vor influența modul în care sunt gestionate companiile publice în România.
