Avertismentul Președintelui Consiliului Fiscal privind stagflația în România
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a declarat că România se confruntă cu un risc de stagflație, caracterizată prin inflație ridicată și o încetinire economică semnificativă. Dăianu a subliniat că abandonarea consolidării fiscale reprezintă cea mai mare problemă, avertizând că țara ar putea pierde încrederea investitorilor și ar putea fi retrogradată la statutul de „junk” dacă deficitul bugetar nu continuă să scadă.
Inflația și cauzele acesteia
Potrivit lui Dăianu, inflația din România a ajuns aproape de 11%, iar aceasta este în principal rezultatul unor factori interni, precum liberalizarea pieței energiei și majorările de taxe și impozite. „În primele luni din 2026, inflația s-a îndreptat către 11%. A fost în aprilie 10,7%”, a explicat el. Comparativ cu restul Europei, România se confruntă cu o inflație mult mai mare, în timp ce în Germania, de exemplu, inflația a trecut de 3%.
Perspectivele economice
Dăianu a menționat că războiul din Orientul Mijlociu și efectele acestuia asupra prețurilor la energie pot complica situația economică în Europa. În ceea ce privește politica monetară, el a estimat că Banca Națională a României (BNR) nu va majora dobânda-cheie, anticipând o scădere semnificativă a inflației în a doua jumătate a anului. Estimările BNR indică o inflație de aproximativ 5% la sfârșitul anului.
Dependenta de fonduri europene
În ceea ce privește economia României, Dăianu a subliniat că aceasta nu se va învigora fără o absorbție masivă de fonduri europene. „O infuzie masivă de bani europeni și noi proiecte de investiții publice ar putea să dea sânge economiei”, a afirmat el. Scenariul cel mai probabil rămâne stagnarea economică sau o recesiune ușoară, dar nu profundă.
Riscurile pentru ratingul de țară
Dăianu a atras atenția asupra dependenței României de finanțarea externă, subliniind că reducerea deficitului bugetar este crucială pentru menținerea încrederii investitorilor. Dacă nu se va continua consolidarea fiscal-bugetară, România riscă o pierdere a încrederii în moneda națională și o eventuală retrogradare a ratingului de țară. O retrogradare la categoria „junk” ar face finanțarea mult mai dificilă și costisitoare, afectând capacitatea de împrumut a țării.
