Inflația din România ar putea ajunge la 11% în toamna aceasta
Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat marți, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflaţiei, că izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu şi blocarea strâmtorii Ormuz au generat un şoc major pe pieţele internaţionale de petrol şi gaze, având efecte în lanţ asupra mai multor sectoare economice. Isărescu a menționat că acest fenomen, denumit „inflaţia Ormuz”, va împinge inflaţia din România până în jurul valorii de 11% în perioada următoare, înainte de o revenire graduală spre finalul anului.
„Aceasta a fost traiectoria în mare parte descendentă a ratei anuale a inflaţiei din primele două luni ale anului. Ea însă s-a inversat în luna martie, ca urmare a izbucnirii conflictului din Orientul Mijlociu. Observaţi că majoritatea factorilor, în primul rând restrângerea cererii de consum, au acţionat în sensul reducerii preţurilor. În schimb, creşterea abruptă a preţului la ţiţei a avut efectul invers”, a afirmat Isărescu.
Guvernatorul BNR a explicat că blocarea strâmtorii Ormuz a produs efecte ample la nivel internaţional: „Se vorbeşte, dar nu numai la noi, în toată Europa, de inflaţia Ormuz. Blocarea strâmtorii Ormuz a generat un şoc amplu la nivelul pieţelor de petrol şi gaze naturale, cu efecte şi pe alte pieţe, la îngrăşăminte, produse chimice, materii prime agricole, aluminiu, iar aceste grafice arată acest impact”.
Prognoze de inflație pentru următoarele luni
Isărescu a declarat că inflaţia va continua să crească în următoarele luni, estimând că aceasta va ajunge până prin iulie la 11%. „Creşterile sunt mici, pentru ca apoi în septembrie să avem deja o inflaţie de 6%. Şi spre sfârşitul anului, în jur de 5,5%”, a spus guvernatorul. El a subliniat că prognoza depinde de evoluţia conflictului din Orientul Mijlociu, dar şi de stabilitatea politică internă: „Proiecţiile sunt strict condiţionate de ipoteze privind implicaţiile conflictului din Orientul Mijlociu. Şi acum trebuie să adăugăm şi revenirea la un minim de stabilitate politică şi guvernamentală, adică să avem guvern.”
Isărescu a avertizat că este posibil ca inflaţia să crească şi în alte state europene, ceea ce ar putea face ca România să nu mai fie printre ţările cu cea mai ridicată inflaţie din UE. „S-ar putea să nu mai fim în toamnă chiar campioni la inflaţie”, a afirmat el.
Nevoia de stabilitate politică
Guvernatorul a evidențiat că restrângerea activităţii economice contribuie la temperarea inflaţiei, dar trebuie gestionată astfel încât impactul social să fie suportabil. „Deviaţia PIB-ului este puternic negativă, deci o restrângere a activităţii economice. Iarăşi, partea bună, ne ajută la inflaţie, temperează cererea. Să vedem cum putem să o calibrăm mai bine, ca să fie şi suportabilă social”, a declarat acesta.
Isărescu a subliniat importanța investițiilor în relansarea economiei, menționând că acestea trebuie să crească de câteva ori mai mult decât scăderea consumului. „Consumul are ponderea cea mai mare în PIB, dar este zonă în care putem să acţionăm pentru a tempera scăderea activităţii economice în România”, a adăugat el.
La final, Isărescu a afirmat că situaţia economică rămâne „controlabilă”, însă a subliniat că România are nevoie rapid de stabilitate politică şi de un nou guvern. „Nu putem să ne descurcăm singuri, pentru că sunt mulţi factori pe care nu-i stăpânim”, a concluzionat guvernatorul BNR.
