Zeci de mii de protestatari în Argentina împotriva reducerilor din sistemul educațional
Zeci de mii de studenţi, profesori şi sindicalişti au protestat marţi la Buenos Aires, precum şi în alte oraşe din Argentina, împotriva reducerii finanţării universităţilor publice, parte a măsurilor de austeritate implementate de guvernul preşedintelui Javier Milei. În capitală, manifestanţii au umplut jumătate din Plaza de Mayo, în faţa sediului preşedintelui, şi străzile adiacente.
Protestele au avut loc în oraşe precum Cordoba, Mar del Plata, Mendoza şi Tucuman, unde cortegii numeroase au mărşăluit prin centrul oraşelor. Aceasta a fost cea de-a patra mobilizare naţională în sprijinul universităţilor de la venirea la putere a lui Javier Milei în decembrie 2023. Prima protestare, deosebit de mare, a avut loc în aprilie 2024, obligând executivul să facă un pas înapoi şi să deblocheze fonduri pentru educaţie.
Universitatea din Buenos Aires (UBA), unul dintre principalii organizatori ai protestului, a estimat o participare de până la 600.000 de persoane, deşi cifra a fost considerată exagerată de jurnaliştii prezenţi. Pe pancartele protestatarilor se puteau citi mesaje precum „Fără educaţie nu există viitor”, „De ce atâta teamă de a educa poporul?” şi „Economiile pe seama educaţiei îmbogăţesc ignoranţa”.
Conflictul principal este generat de legea finanţării universitare aprobată în 2025 de parlament, care obligă statul să asigure resursele pentru universităţile publice şi să le indexeze cu rata inflaţiei, care a ajuns la 32,6% în ritm anual. Executivul consideră că această lege, anterioară bugetului, este ‘de facto abrogată’ de bugetul actual, susţinând că ar pune în pericol finanţele statului, conform declaraţiilor secretarului de stat pentru politici universitare, Alejandro Alvarez.
Potrivit sindicatelor, salariile din universităţi au scăzut cu până la 40% în termeni reali în ultimii ani, iar sute de profesori au demisionat din cauza veniturilor insuficiente. Rectorul UBA, Ricardo Gelpi, a descris situaţia ca fiind ‘dramatică pentru universităţi şi pentru ştiinţă’, menţionând că unele facultăţi, cum ar fi cea de Ştiinţe, se află în grevă prelungită. Responsabili ai spitalelor universitare asociate cu UBA au avertizat asupra riscului de paralizie a activităţii în termen de 45 de zile.
Alejandro Alvarez a recunoscut existenţa unei ‘cereri salariale legitime’, dar a acuzat mobilizarea de influenţe politice puternice, menţionând sprijinul din partea mai multor sindicate şi partide de stânga, inclusiv prezenţa guvernatorului peronist Axel Kicillof, considerat principalul opozant şi un potenţial candidat prezidenţial.
