Hantavirusul, la un pas de COVID-19: Amenințări și riscuri de pandemie
Focarul de hantavirus depistat la bordul vasului de croazieră MV Hondius a readus în atenție temerile privind apariția unei noi pandemii. Experții în sănătate publică și reprezentanții Organizației Mondiale a Sănătății încearcă să calmeze aceste îngrijorări, subliniind că, deși unele tulpini ale virusului pot avea o rată ridicată de mortalitate, hantavirusul se transmite mult mai greu decât COVID-19 și prezintă un risc mai redus de răspândire globală.
Criza sanitară de la bordul MV Hondius, care urmează să plece luni spre Țările de Jos, a stârnit multe îngrijorări, amintind de perioada pandemiei de coronavirus din 2020. Există numeroase diferențe între infecțiile cu hantavirus și COVID-19, conform experților din domeniul sănătății.
Origini
COVID-19 este o boală infecțioasă virală cauzată de coronavirusul SARS-CoV-2, apărut în China la sfârșitul anului 2019. Virusul a fost descoperit în ianuarie 2020, iar pe 11 martie 2020, OMS a declarat pandemia, care a dus la milioane de decese, aproximativ 20 de milioane, și a devastat economia mondială.
Hantavirusul, cu originea în râul coreean Hantan, a fost descoperit în timpul Războiului din Coreea (1950-1953) și este un virus prezent pe toate continentele, în special în Asia și Europa. Este monitorizat în zonele unde este endemic.
Transmitere și simptome
Hantavirusurile se transmit în principal de la rozătoare sălbatice infectate la oameni, prin salivă, urină și excremente. Inhalarea prafului contaminat cu aceste excreții reprezintă principalele căi de infectare. Tulpina Anzi, identificată pe vasul de croazieră, este singura dintre cele aproximativ 30 de hantavirusuri cunoscute care se transmite de la om la om.
Perioada de incubație pentru hantavirusul Anzi este de una până la șase săptămâni, comparativ cu 7-10 zile pentru COVID-19. Transmiterea interumană a hantavirusului necesită condiții foarte speciale, inclusiv proximitate și promiscuitate, mai extinse decât cele pentru alte virusuri respiratorii, inclusiv SARS-CoV-2.
Hantavirusurile pot provoca insuficiențe respiratorii și cardiace, precum și febre hemoragice, în timp ce COVID-19 este o boală respiratorie care poate cauza febră, tuse, dificultăți de respirație, dureri de cap, dureri musculare, oboseală, diaree și pierderea mirosului și gustului.
Rată de mortalitate și riscuri de pandemie
Raul Gonzalez Ittig, biolog la Agenția Națională de Cercetări Științifice din Argentina, a afirmat că hantavirusul Anzi are o rată de mortalitate de până la 40%. Decesele survin rapid, ceea ce înseamnă că izolația bolnavilor poate întrerupe rapid lanțul de transmitere virală. În contrast, COVID-19 nu provine de la un virus cu mortalitate rapidă, infectând inițial mii de persoane înainte ca decesele să se acumuleze.
Tratament și vaccinare
În prezent, nu există tratament specific sau vaccin împotriva hantavirusului. Cu toate acestea, intervențiile medicale rapide pot îmbunătăți prognosticul. În caz de leziuni pulmonare severe, este necesară asistența respiratorie, iar în caz de insuficiență renală, dializa poate fi necesară.
În schimb, pentru COVID-19, îngrijirile vizează atenuarea simptomelor, iar antiviralele pot fi administrate anumitor persoane cu risc ridicat. Vaccinurile pentru COVID-19, în special cele cu ARN mesager, au fost dezvoltate rapid și au demonstrat eficacitate și siguranță în urma vaccinărilor la scară largă.
