Timpul se scurge: amenințarea explozivă a creșterii prețurilor alimentelor
La mai bine de două luni de la începutul războiului din Iran, unele dintre cele mai mari supermarketuri din Europa au declarat că prețurile produselor nu au fost afectate de conflictul în desfășurare. Totuși, situația se va schimba odată ce creșterea prețurilor îngrășămintelor și combustibilului se va răsfrânge asupra producției agricole de anul viitor, determinând o scumpire a produselor disponibile consumatorilor europeni.
Procesul prin care războiul din Iran va influența prețul produselor din magazine se desfășoară în trei etape: gazul natural este folosit pentru obținerea îngrășămintelor, care apoi sunt utilizate în agricultură, rezultând alimente. Fiecare pas durează mai multe săptămâni, iar ciclul se încheie în câteva luni. David Laborde, de la Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), a explicat că majoritatea alimentelor disponibile pe rafturile supermarketurilor au fost produse folosind resurse achiziționate înainte de declanșarea crizei.
Europa își produce singură îngrășămintele cu azot, dar depinde de importurile de gaze naturale. Creșterile prețurilor gazelor naturale, cauzate de crizele din Golful Persic, duc la scumpirea îngrășămintelor din Europa. După închiderea Strâmtorii Ormuz, prețurile la gazele naturale au crescut cu 59%, iar îngrășămintele cu până la 50%, conform Politico. Europenii vor resimți mai întâi scumpirea combustibilului, la finalul verii, iar impactul crizei de îngrășăminte se va simți mai târziu.
Recolte mai mici și prețuri mai mari
În această primăvară, fermierii europeni au avut noroc, având rezerve de îngrășăminte cumpărate înainte de război, iar oficialii Comisiei Europene au declarat că resursele necesare pentru acest sezon sunt „asigurate, în mare parte”. Totuși, acest noroc nu va dura. Deși grâul se vinde cu același preț ca înainte de război, îngrășămintele au devenit mult mai scumpe. Unii agricultori au redus cantitatea de azot folosită, iar alții cultivă plante care necesită mai puține îngrășăminte. Indiferent de soluția adoptată, rezultatul va fi același: recolte mai mici în anul 2027 și prețuri mai mari la magazine pentru consumatori.
Irlanda, de exemplu, are o industrie a îngrășămintelor aproape inexistentă, iar 90% din terenurile agricole necesită azot pe toată durata sezonului. Fermierii irlandezi încep să cumpere îngrășăminte abia în februarie și continuă până în septembrie, fără rezerve din timp, fiind nevoiți să achiziționeze îngrășăminte la prețuri ridicate. De asemenea, Federația națională a fermelor din Suedia estimează că războiul din Iran a costat deja 160 de milioane de euro, echivalentul a 12% din profituri. Cei care au îngrășăminte în stoc își vor continua activitatea, însă fermierii fără rezerve vor recolta mai puțin și vor transfera costurile către consumatori.
Răspunsul Comisiei Europene
Comisia Europeană a implementat un pachet amplu de măsuri de urgență pentru a reduce costurile și a relaxat normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini fermierii. Cu toate acestea, soluțiile propuse nu vor rezolva problemele pe termen scurt. Planul de acțiune privind îngrășămintele, care va fi prezentat pe 19 mai, se bazează pe patru piloni: reducerea dependenței de importuri, stimularea producției interne, promovarea alternativelor cu emisii reduse de carbon și ajutorul fermierilor pentru a utiliza mai puține îngrășăminte. Efectele pozitive ale acestor inițiative nu se vor simți însă până în 2027, având în vedere că construirea unei fabrici de îngrășăminte durează între trei și patru ani, iar producția europeană este deja cu 19% sub nivelul din 2019.
Impactul global al crizei
Fermierii americani se confruntă, de asemenea, cu cele mai mici recolte de grâu din 1919 până în prezent. Aproximativ 70% dintre aceștia afirmă că nu își permit să cumpere întreaga cantitate de îngrășăminte necesară în acest an. În alte țări, precum Brazilia sau Etiopia, problemele legate de lipsa îngrășămintelor se agravează, iar riscul producerii unui fenomen El Nino puternic, care aduce condiții meteorologice extreme, este de peste 90%.
China a agravat situația, suspendând exportul mai multor tipuri de îngrășăminte, inclusiv îngrășăminte fosfatice și amestecuri de azot-potasiu. Programul Alimentar Mondial al ONU avertizează că încă 45 de milioane de oameni s-ar putea confrunta cu insecuritate alimentară gravă dacă războiul din Iran va continua în a doua jumătate a anului. Această criză se dezvoltă lent, dar impactul său iminent este clar.
