Partenerii din NATO își ajustează strategiile de risc, pregătind transformări durabile în relația cu Statele Unite
Decizia președintelui Donald Trump de a retrage o parte din trupele americane din Germania, amenințările sale de a reduce efectivele în alte părți ale Europei și minimizarea atacurilor recente ale Iranului asupra unui important partener din Golf prefigurează o posibilă deteriorare a relațiilor cu aliații cheie. Aceste mișcări au stârnit temeri printre prietenii de lungă durată ai Washingtonului, în special în Europa, Orientul Mijlociu și Indo-Pacific, că Statele Unite ar putea să nu mai fie un partener de încredere într-o viitoare criză.
În acest context, unii parteneri tradiționali ai SUA încep să-și ajusteze strategiile de risc, iar adversari precum China și Rusia caută să profite de oportunitățile strategice care apar. Deși nu este clar dacă războiul lui Trump cu Iranul va marca un punct de cotitură permanent în relațiile SUA cu lumea, majoritatea analiștilor consideră că comportamentul său imprevizibil va eroda și mai mult alianțele SUA, în special cu NATO.
„Imprudența lui Trump în ceea ce privește Iranul are ca rezultat unele schimbări dramatice”, afirmă Brett Bruen, fost consilier în administrația Obama. „Credibilitatea SUA este în joc”, adaugă el. Tensiunile au crescut între Trump și europeni, mai ales după ce acesta s-a alăturat Israelului în atacarea Iranului, susținând fără dovezi că Teheranul era aproape de a dezvolta o armă nucleară. Închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran a dus la un șoc energetic global, afectând economic țările europene.
Trump și-a neliniștit aliații impunând tarife vamale drastice, cerând preluarea Groenlandei de la Danemarca și reducând ajutorul militar acordat Ucrainei. Disensiunile s-au adâncit când Trump a anunțat retragerea a 5.000 din cei 36.400 de soldați staționați în Germania, provocând reacții negative din partea liderilor europeni. Pentagonul a anulat o desfășurare planificată de rachete de croazieră Tomahawk în Germania.
Trump a exprimat dezamăgirea față de NATO și alți aliați, sugerând că SUA ar putea să nu mai fie obligate să respecte clauza de apărare reciprocă din articolul 5 al tratatului alianței. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a menționat că unele cereri de utilizare a bazelor militare din Europa pentru războiul cu Iranul au fost respinse de guvernele gazdă.
Guvernele europene au intensificat eforturile de a-și spori cooperarea și de a dezvolta în comun sisteme de armament pentru a reduce dependența de SUA. Un diplomat european a subliniat că amenințările lui Trump reprezintă un semnal clar pentru Europa de a investi mai mult în propria securitate, dar liderii s-au resemnat să se adapteze situației pentru moment.
Între timp, liderii europeni devin tot mai îndrăzneți în a-i răspunde lui Trump, recunoscând tacticile sale de negociere. Deși mai multe țări permit forțelor americane să utilizeze baze pe teritoriul lor, oficialii europeni devin conștienți de necesitatea de a-și întări propriile capacități de apărare. Aceștia subliniază importanța creșterii cheltuielilor militare pentru a răspunde cerințelor lui Trump.
Tensiunile din cadrul alianțelor SUA se extind și dincolo de Europa. Recent, Trump a minimizat atacurile Iranului asupra Emiratelor Arabe Unite, provocând neliniște în rândul statelor arabe din Golf. Aceasta a stârnit, de asemenea, îngrijorări în rândul partenerilor asiatici, care se tem de o posibilă ezitare a SUA în cazul unui conflict cu China.
Rusia și China observă cu atenție evoluțiile, analiștii avertizând că utilizarea forței de către Trump într-un război considerat nenecesar ar putea încuraja aceste țări să adopte măsuri coercitive împotriva vecinilor lor. Rusia beneficiază de prețurile mai mari la petrol și gaze naturale, în timp ce China caută să se poziționeze ca un partener global mai de încredere în comparație cu SUA.
