Planul României împotriva sărăciei
România a început elaborarea unei strategii naţionale anti-sărăcie şi de consolidare a incluziunii sociale, devenind prima ţară din UE care răspunde concret apelului european în acest sens. Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a anunţat că aproape unul din cinci români trăieşte la limita sărăciei.
„Ieri am adoptat prin ordin de ministru demararea elaborării strategiei anti-sărăcie a României. De asemenea, am depus fişa de proiect pentru obţinerea unei finanţări de aproximativ 3 milioane de euro din Programul de Asistenţă Tehnică 2021-2027 pentru întregul parcurs de elaborare. Este important să avem un cadru strategic clar înainte de a decide cum cheltuim banii”, a declarat Pîslaru.
Ministrul a subliniat că proiectul vizează „creşterea capacităţii administrative a autorităţilor” şi implică nu doar Ministerul Muncii, ci toate instituţiile legate de politicile de combatere a sărăciei. Printre demersurile incluse se numără evaluarea programelor de asistenţă socială, analiza naţională a nevoilor din domeniul excluziunii sociale, consultările cu partenerii sociali, precum şi un mecanism de monitorizare.
„Reducerea sărăciei pleacă de la o problemă factuală. Aproape 19,2% din tineri nu sunt în educaţie formală sau într-un loc de muncă. Aceasta este o problemă cunoscută, iar tinerii invizibili din România trebuie să fie ţintiţi de politici publice adecvate”, a adăugat ministrul.
De asemenea, Pîslaru a menţionat că România se confruntă cu o problemă legată de speranţa de viaţă sănătoasă la 65 de ani, ceea ce necesită măsuri serioase în sistemul public de sănătate. Aproximativ un milion de copii trăiesc în forme de vulnerabilitate şi risc de excluziune socială, iar transferurile financiare, deşi utile, nu sunt suficiente pentru a rezolva aceste probleme.
„Avem un potenţial enorm în acest moment, de circa 19% din populaţie, care nu este activat în economie. Strategia europeană subliniază nevoia de investiţii în capitalul uman şi activarea persoanelor pe piaţa forţei de muncă”, a concluzionat Pîslaru, evidenţiind importanţa accesului la locuri de muncă de calitate, nu doar la locuri de muncă, ci la slujbe bine remunerate.
