Euro atinge un vârf istoric, iar profesorul Cristian Păun trage un semnal de alarmă
Moneda europeană a atins miercuri un nou maxim istoric, cu un curs de 5,2688 lei pentru un euro, conform Băncii Naționale a României (BNR), marcând a patra ședință consecutivă de creștere record. Pe piața interbancară, euro a depășit pragul de 5,26 lei. Profesorul de economie Cristian Păun a avertizat că deprecierea leului este cauzată de problemele structurale ale economiei românești, agravate de actuala criză politică, susținând că moneda națională „are toate șansele să o ia razna” dacă blocajul politic și dezechilibrele economice persistă.
România se confruntă în prezent cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, de 9,9% în martie 2026, și cu cel mai ridicat deficit bugetar din UE, de 7,65% din PIB în 2025. Totuși, în primele trei luni din 2026, deficitul bugetar a scăzut la 1,03% din PIB, comparativ cu 2,28% în aceeași perioadă a anului precedent.
Problemele economice ale României
Cristian Păun a explicat că deprecierea leului este rezultatul unor probleme economice acumulate în ultimii ani, inclusiv un deficit comercial ridicat, inflația și un nivel mare al datoriei externe. „Avem un deficit comercial foarte mare, care este legat de problema deficitului, pentru că foarte mult din deficit merge pe consum, pe cheltuieli de consum și mai puțin pe orice altceva. Preponderent consum și mult se duce pe importuri, deci avem importuri mai mari decât exporturile de câteva zeci de miliarde de euro, și astea presează pe valută”, a declarat profesorul.
Păun a subliniat și efectele inflației asupra monedei naționale, explicând că diferența dintre nivelul inflației din România și cel din zona euro contribuie la slăbirea leului. „O inflație mai mare decât inflația din zona euro automat generează deprecierea leului”, a spus el, adăugând că deficitul bugetar rămas sub control precar alimentează datoria publică, iar „jumătate din ea este datorie externă în acest moment”.
Stabilitatea leului și perspectivele de viitor
Profesorul a avertizat că stabilitatea leului a fost menținută până acum prin împrumuturi externe și fonduri europene, însă orice blocaj în aceste fluxuri poate accelera deprecierea monedei naționale: „Noi avem aceste probleme structurale din spatele cursului de schimb, adică avem o economie praf care este destabilizată pe parte macro-economică. Leul stătea cât de cât stabil din două motive: intrau bani din datoriile pe care le făcea guvernul prin deficit, datoriile externe, publice și private, că și din cele private intra valută, și mai intra valută consistentă din fondurile europene”.
Impactul asupra populației și sectorului privat
Întrebat ce înseamnă concret noua creștere a euro pentru populație, Cristian Păun a afirmat că efectele vor fi resimțite în rate, inflație și prețurile produselor: „E normal că în aceste momente, când devin importante variabilele fundamentale și nu mai există o siguranță cu privire la ceea ce ținea leul stabil, încrederea în leu scade pe repede înainte. Pe de o parte, vorbim de populații care o să-și mute depozitele din lei în euro în bună măsură, ceea ce și recomand de altfel”.
El a subliniat presiunea uriașă asupra mediului privat, menționând că firmele sunt foarte îndatorate, cu o datorie privată externă de 100 de miliarde de euro, și trebuie să plătească rate în euro pentru împrumuturile efectuate pentru echipamente și utilaje. „Vă dați seama că ele încearcă acum cât de cât să mai securizeze din cursul de schimb, măcar până trece perioada asta tulbure”, a explicat Păun.
Nevoia de măsuri rapide și stabilitate politică
Fără măsuri rapide și stabilitate politică, deprecierea leului ar putea continua, în contextul în care intrările de bani din împrumuturi și fonduri europene ar putea „îngheța”. În aceste condiții, stabilitatea monedei „se va prăbuși”, iar leul riscă „să o ia razna” din cauza problemelor structurale acumulate de ani de zile.
Critica clasei politice și comparația cu Bulgaria
Cristian Păun a criticat partidele implicate în căderea Guvernului, afirmând că lipsa unui plan politic afectează direct economia și încrederea investitorilor: „Ei s-au aliat cu anti-europenii, n-au avut nicio problemă cu asta, au dat guvernul jos, n-au discutat cu nimeni un plan B și acum brusc e disperare în ochii lor că s-au trezit într-o fundătură”.
Întrebat de ce Bulgaria a trecut prin mai multe crize politice fără efecte similare asupra monedei naționale, Păun a explicat că diferența este dată de integrarea mai profundă în structurile europene: „Bulgaria în momentul de față este sub o umbrelă mult mai puternică. Ea se află într-un grad de integrare mult mai mare decât suntem noi. Intrarea în zona euro a unei țări preia rating-ul zonei euro, preia tot ceea ce înseamnă partea de credibilitate a zonei euro”.
România, spune el, este încă „la periferia” Uniunii Europene și are un sistem politic care face dificilă organizarea alegerilor anticipate.
