Destinul rachetelor americane cu rază lungă de acțiune în Europa, în suspans!
În timp ce Pentagonul a anunțat, pe 1 mai, intenția de a retrage 5.000 de soldați din Germania în următoarele șase până la douăsprezece luni, această decizie ridică semne de întrebare cu privire la renunțarea simultană a Statelor Unite la desfășurarea de rachete cu rază lungă de acțiune în Europa. Proiectul, care urma să fie pus în aplicare în 2026, pare acum să fie pus sub semnul întrebării, deși Pentagonul nu a dorit să comenteze aceste aspecte.
Conform Wall Street Journal și CBS, prima retragere de trupe de pe continentul european de la sosirea lui Donald Trump la Casa Albă ar trebui să fie însoțită de anularea proiectului de desfășurare a rachetelor cu o rază de acțiune cuprinsă între 460 și peste 2.700 de kilometri pe teritoriul german. Această decizie a fost ratificată în cadrul summitului anual al NATO din vara anului 2024, de către fostul președinte american Joe Biden și fostul cancelar Olaf Scholz, reprezentând un pas fără precedent de la criza rachetelor europene (1977-1987).
După ce a caracterizat NATO ca un „tigru de hârtie”, Trump a amenințat că retragerea celor 5.000 de soldați americani din Germania este doar începutul. Experții nu au prea multe motive de optimism în privința inversării acestor decizii ale SUA, iar capitalele europene se tem că SUA își vor retrage armele mai repede decât Europa poate dezvolta alternative.
Oficialii germani au considerat decizia președintelui Trump de a retrage 5.000 de soldați din țară ca fiind simbolică, însă analiștii au avertizat că prăpastia transatlantică riscă să lase economia și securitatea Europei expuse unor pericole grave. Thorsten Benner, directorul Global Public Policy Institute din Berlin, a declarat că toate aceste aspecte sunt mai importante decât o reducere simbolică a efectivelor cu 5.000 de soldați.
Oficiali ai apărării din SUA au anunțat că Pentagonul va retrage o brigadă a armatei din Germania în termen de șase până la 12 luni, în contextul în care cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că SUA nu par să aibă o strategie de ieșire din Iran. Germania este centrul prezenței trupelor americane în Europa, având 85.000 de soldați, iar retragerea anunțată ar reprezenta aproximativ 14% dintre cei 36.000 de soldați aflați în prezent în țară.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat că era de așteptat ca SUA să își retragă trupele din Europa, iar Germania investește deja pentru a umple golul. NATO a afirmat că această mișcare subliniază necesitatea ca Europa să continue să investească mai mult în apărare.
Mai grav decât retragerea soldaților este faptul că SUA au decis să nu desfășoare un batalion pentru a opera rachete de croazieră Tomahawk și rachete hipersonice Dark Eagle în Germania, un acord încheiat în 2024 de administrația Biden pentru a descuraja Rusia. Nico Lange, director al Institutului German pentru Analiza Riscurilor și Securitate Internațională, a afirmat că această lacună de descurajare convențională nu este acoperită, ceea ce reprezintă o problemă reală pentru Europa.
Critici din Congresul american au considerat că anunțul ar putea afecta interesele SUA și capacitatea de descurajare a NATO. Generalul-maior în rezervă al Armatei SUA, Gordon Davis, a subliniat că aceste anunțuri nu au fost pe deplin coordonate și vor avea un impact asupra capacității de descurajare a NATO.
Analiștii militari au avertizat că epuizarea rapidă a arsenalului american în timpul ofensivei împotriva Iranului a creat o dilemă pentru Europa, care rămâne lentă în procesul de reînarmare și dependentă de achizițiile din America. Această situație se traduce printr-un risc de securitate sporit pentru Europa.
Exporturile germane către SUA s-au prăbușit de la debutul războiului comercial declanșat de Trump, iar majorarea tarifelor la mașinile europene va spori povara asupra industriei germane. Problemele economice continue ale Germaniei afectează marja de manevră politică a lui Merz pe plan intern, în contextul în care popularitatea acestuia a scăzut de la preluarea mandatului.
