Reacția Guvernului față de analiza Comisiei Europene privind sprijinul de stat pentru Cernavodă
Nuclearelectrica a transmis un răspuns în care afirmă că pachetul de sprijin pregătit pentru retehnologizarea Unității 1 a centralei de la Cernavodă este „necesar, adecvat și proporțional” și respectă normele europene. Aceasta vine în contextul în care Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată privind compatibilitatea ajutorului de stat. Documentul, semnat de directorul general Cosmin Ghiță, subliniază că analiza de la Bruxelles este „o procedură standard” aplicată proiectelor de acest tip, inclusă în calendarul de finanțare, dar admite că măsurile propuse inițial pot fi ajustate înainte de o decizie finală.
În răspunsul transmis, se menționează că deschiderea investigației nu este un element neobișnuit și nu schimbă în mod fundamental evoluția proiectului. Evaluarea privind proporționalitatea ajutorului de stat este descrisă drept „o procedură standard”, realizată în baza art. 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și a regulamentului european 2015/1589, aplicabilă proiectelor similare. Proiectul nu depinde de această etapă pentru a avansa, având „disponibilități bănești semnificative” la nivelul Nuclearelectrica și împrumuturi contractate în condiții de piață, care permit continuarea investiției conform etapelor stabilite.
Proiectul respectă toate normele relevante ale Uniunii Europene în materie de securitate nucleară, mediu, energie și concurență, iar ajutorul este justificat de obiectivele urmărite, precum securitatea energetică, stabilitatea sistemului și contribuția la decarbonizare.
Investigația Comisiei Europene
Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată pentru a evalua dacă sprijinul public pe care România intenționează să îl acorde pentru retehnologizarea și prelungirea duratei de viață a Unității 1 a centralei de la Cernavodă respectă normele Uniunii Europene privind ajutoarele de stat. Evaluarea preliminară sugerează că proiectul este necesar și contribuie la dezvoltarea unei activități economice, dar există îndoieli cu privire la conformitatea deplină a măsurii.
Executivul european analizează dacă pachetul de sprijin este pe deplin proporțional și dacă nu transferă excesiv riscurile pentru beneficiar către stat. De asemenea, sunt evaluate impactul asupra concurenței și modul de funcționare al contractului pentru diferență (CfD), inclusiv stimulentele pentru operare și mentenanță eficientă, precum și garanțiile că ajutorul nu este transferat indirect către consumatori sau alți participanți la piață.
Detalii despre pachetul de sprijin
România, prin Nuclearelectrica, a notificat Comisia Europeană un pachet de patru măsuri pentru retehnologizarea Unității 1, proiect estimat la aproximativ 3,2 miliarde de euro, stabilite împreună cu Ministerul Energiei:
- un grant de aproximativ 600 de milioane de euro din Fondul de Modernizare,
- garanții de stat pentru împrumuturile necesare finanțării,
- un contract pentru diferență (CfD), pe o perioadă de 30 de ani,
- un mecanism de protecție în cazul modificărilor de reglementare în timpul construcției și operării.
Toate aceste instrumente sunt analizate de Comisie în cadrul investigației aprofundate. Sprijinul este considerat necesar pentru realizarea proiectului, iar impactul asupra pieței este limitat, fiind justificat prin „efectele pozitive” asupra sistemului energetic. Deși se consideră că schema este corect construită, forma finală a pachetului de sprijin ar putea fi diferită.
Impactul asupra pieței energiei
Energia nucleară contribuie la reducerea volatilității prețurilor datorită producției constante și la integrarea surselor regenerabile. Contractele pentru diferență sunt prezentate ca un instrument care asigură venituri stabile producătorului și „prețuri mai previzibile pentru gospodării și consumatorii industriali”, fiind un mecanism de piață. Directorul general al Nuclearelectrica afirmă că aceste instrumente sunt concepute astfel încât să nu denatureze concurența și să mențină un echilibru între reducerea riscurilor și stimulentele pentru eficiență.
Unitatea 1 de la Cernavodă, pusă în funcțiune în 1996, asigură aproximativ 10% din producția de energie electrică a României și urmează să ajungă la finalul duratei de viață în 2027. Proiectul de retehnologizare vizează prelungirea funcționării cu încă 30 de ani, la o capacitate de aproximativ 706 MW. Comisia Europeană va continua analiza în perioada următoare, timp în care România și alte părți interesate pot transmite observații înainte de o decizie finală privind ajutorul de stat.
