Primul papă american va avea curajul să se confrunte cu Donald Trump?
Sprijinul în conclavul papal din această săptămână s-a coagulat în jurul unui lider care ar putea contesta agenda președintelui american, în special în ceea ce privește migrația. Aceasta apare în contextul în care președintele Donald Trump a postat o fotografie a sa ca pontif, ceea ce a stârnit nemulțumirea în rândul fețelor bisericești. Aceasta a fost doar una dintre numeroasele intruziuni ale sale într-un conclav în care președintele nu a putut rezista să se implice, umbrind funeraliile Papei Francisc cu negocierile sale de pace și susținând candidații papali favorizați.
Clerul a fost „reticent” să aleagă un papă din superputerea globală, conform unui cardinal. Cu toate acestea, când cei 133 de cardinali votanți s-au izolat în Capela Sixtină pentru a-l alege pe liderul celor 1,4 miliarde de catolici din lume, au ales nu doar un american, ci și unul care ar putea acționa ca o contrapondere la impulsivul președinte american. Robert Francis Prevost, născut în Chicago, un fost misionar în vârstă de 69 de ani, a fost ales Papă Leon al XIV-lea.
Deși alegerea nu a fost determinată de acest aspect, a avea un papă american care ar putea oferi o contrapondere la retorica lui Trump a fost considerat un „dar suplimentar” de către cler. Se așteaptă ca Leon XIV să continue abordarea umană a papalității, care a fost favorizată de Francisc și a enervat mulțimea MAGA, promovând toleranța față de grupurile marginalizate. În contrast cu izolaționismul lui Trump, Leon XIV este așteptat să continue eforturile lui Francisc de a implica comunitățile din lumea în dezvoltare.
Problema migrației
Una dintre cele mai mari divergențe între Trump și noul papă este cea a migrației. În timp ce președintele continuă deportările în masă ale migranților, Leon XIV se declară „în favoarea migranților, refugiaților și drepturilor omului”. Alberto Melloni, profesor de istoria creștinismului, afirmă că Leon reprezintă America pe care Trump o detestă, având chiar un pașaport peruvian. Walter Kasper, un cardinal german, a subliniat că problema migrației a fost o „problemă foarte importantă” pentru cardinali în timpul ședințelor pre-conclav, având un impact semnificativ asupra rezultatului final.
Leon XIV a criticat deja poziția administrației Trump privind migrația, denunțând „neglijarea milei și încălcările îngrozitoare ale demnității umane” în rândul migranților. Această poziție a fost evidentă încă din prima sa apariție publică, unde a folosit limbile spaniolă și italiană, subliniind astfel legătura sa cu comunitățile de vorbitori de spaniolă.
Vindecarea schismei din Biserica Catolică din SUA
Alegerea lui Prevost nu a fost doar despre Trump, ci și despre influența corozivă a politicii americane asupra Bisericii Catolice din SUA, care s-a divizat în facțiuni. Cardinalii conștientizau că „fără biserica americană, nu există biserică”, iar alegerea unui papă american putea ajuta la vindecarea acestor diviziuni. Prevost a semnalat deja dorința de a se împăca cu tradiționaliștii, planificând să se mute în Palatul Apostolic, care a fost locuința papilor anteriori.
Noua abordare a lui Leon XIV ar putea implica și reinterpretarea unor decizii controversate ale lui Francisc, cum ar fi binecuvântarea cuplurilor de același sex. Unii tradiționaliști speră că Prevost va adopta un ton mai conciliant. Edward Feser, profesor de filosofie catolică, a afirmat că, deși teologia noului papă este progresistă, el pare un „om mai rezonabil” care ar putea evita deciziile problematice ale lui Francisc.
Reacții la alegerea lui Prevost
După alegerea lui Prevost, Laura Loomer, activist politic american, a criticat alegerea numindu-l „papa marxist trezit” și afirmând că acesta este „anti-Trump, anti-MAGA”. Steve Bannon, fost strateg al lui Trump, a declarat că alegerea lui Prevost este un vot împotriva fostului său șef, numind-o „cea mai proastă alegere pentru catolicii MAGA”. Cardinalul Hollerich a contrazis aceste afirmații, subliniind că alegerea lui Prevost a fost una de unitate, nu de opoziție față de Trump.
