Oana Gheorghiu răspunde PSD-ului în controversa legată de companiile de stat
Vicepremierul Oana Gheorghiu a oferit clarificări într-o postare pe Facebook, respingând acuzațiile de lipsă de transparență și ideea că listarea unor companii de stat ar reprezenta o „vânzare a țării”. Aceasta a explicat că discuțiile despre listarea unor pachete minoritare au fost inițiate informal, inclusiv cu vicepremierul Marian Neacșu, și că documentul a fost ulterior transmis tuturor vicepremierilor pentru feedback.
Conform Oanei Gheorghiu, lista companiilor nu are caracter decizional, ci este „un document exploratoriu, fără implicații juridice”, prezentat în ședința de Guvern ca un pas firesc în procesul de consultare. Materialele au fost publicate pe site-ul oficial al Guvernului „în spiritul transparenței și al bunei guvernări”, respingând interpretările din spațiul public ca fiind „manipulări și dezinformări”.
Vicepremierul a legat criticile de interese afectate de măsurile promovate, afirmând că „activitatea mea din guvern a deranjat multe interese și mulți băieți deștepți”. Gheorghiu a invocat membri în consilii de administrație numiți politic, „amante și nepoți”, și contracte din care „unii se îmbogățeau, iar singurul care pierdea era statul”. Aceștia sunt, potrivit ei, „obișnuiți să ia decizii în spatele ușilor închise”, iar abordarea sa, bazată pe transparență, „nu e în acord cu interesele lor de combinații”.
„Voi continua aceste demersuri pentru identificarea celei mai bune și sănătoase soluții pentru România”, a concluzionat vicepremierul.
Critici din partea PSD
Fostul secretar general al Guvernului, Ștefan Radu Oprea, a criticat propunerea Oanei Gheorghiu privind listarea companiilor de stat, afirmând că aceasta este construită pe „patru probleme distincte” și pe o serie de „mituri” care nu reflectă realitatea economică. Oprea a subliniat modul în care documentul a fost introdus în ședința de Guvern, precum și impactul real al unei eventuale listări asupra deficitului bugetar și guvernanței corporative.
Oprea a menționat că lista companiilor vizate, inclusiv CEC Bank, Aeroporturi București, Portul Constanța, Loteria Română și Poșta Română, nu a fost discutată în cadrul Comitetului Interministerial pentru implementarea reformelor din PNRR. Acesta a susținut că documentul a fost introdus pe ordinea de zi în dimineața ședinței de Guvern, fără timp pentru analiză.
Fostul secretar a afirmat că invocarea jalonului 443 din Planul Național de Redresare și Reziliență este eronată, subliniind că societățile incluse în propunere nu au legătură directă cu obligația de listare sau restructurare a companiilor din energie și transporturi.
Argumentele Oanei Gheorghiu
Într-un interviu, Oana Gheorghiu a reiterat că lista companiilor este o propunere aflată în fază de analiză. Aceasta a explicat că lista a fost transmisă spre consultare tuturor vicepremierilor, cerând feedback cu privire la companiile incluse. Gheorghiu a afirmat că discuțiile au fost politizate și a respins ideea că listarea ar însemna pierderea controlului asupra companiilor de stat. „Listarea companiilor de stat nu înseamnă că ne vindem țara, înseamnă că ne protejăm companiile de devalizare”, a declarat ea.
Vicepremierul a subliniat că statul ar păstra controlul asupra companiilor și că listarea ar contribui la creșterea transparenței și la reducerea influenței politice. Gheorghiu a afirmat că listarea este o soluție pentru atragerea de investiții necesare pentru creșterea capacităților de producție ale companiilor de stat.
