Evaluarea listării întreprinderilor de stat: un pas versatil între modernizarea economică și controversele politice
Planul Guvernului de a lista la bursă companii de stat importante, precum CEC Bank și Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța, a declanșat o dispută politică pe tema „vânzării țării”. În timp ce PSD și AUR cer blocarea sau limitarea unor astfel de operațiuni, specialiștii afirmă că listarea unor pachete minoritare nu înseamnă pierderea controlului statului, ci poate aduce beneficii precum venituri suplimentare la buget, transparență și reformă în companiile publice.
Economiștii subliniază că miza reală este deficitul bugetar și nevoia de lichiditate a statului. Adrian Negrescu, economist, afirmă că România traversează o perioadă economică complicată, iar gaura din buget necesită soluții rapide. Calculele financiare realizate de think tank-ul Frames indică faptul că statul ar avea nevoie de sume cuprinse între 2 și 5 miliarde de euro pe an din privatizări, vânzări de active și listări pe piața de capital. Acest efort financiar ar trebui susținut constant timp de patru sau cinci ani.
Negrescu susține că banii obținuți din aceste operațiuni sunt esențiali pentru echilibrarea finanțelor publice și reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB până în 2030-2032, în condițiile în care România se află în procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene.
Listarea companiilor de stat la Bursa de Valori București este considerată o metodă eficientă de obținere a lichidității și disciplinării economice. Aceasta ar putea crește atractivitatea companiilor pentru investitori și ar impune reguli stricte de raportare financiară, eliminând sinecurile și contractele cu dedicație. Negrescu afirmă că prezența la bursă ar genera un plus de interes pentru piața de capital românească și ar oferi o alternativă viabilă la finanțările bancare.
Criticii listării invocă teama de pierdere a controlului asupra companiilor, dar Negrescu clarifică faptul că listarea la bursă presupune vânzarea unor pachete minoritare de acțiuni, statul păstrând controlul majoritar. El consideră că temerile legate de „vânzarea țării” sunt învechite și nu reflectă realitatea economică actuală.
Kristina Bago, antreprenor în audit financiar, aduce în discuție diferențele structurale dintre economiile Statelor Unite și Uniunii Europene, subliniind că modelul american, bazat pe piața de capital, permite o alocare rapidă a resurselor către sectoarele inovatoare. Comparativ, economia europeană depinde în mare măsură de sistemul bancar, ceea ce limitează finanțarea startup-urilor tehnologice și proiectelor cu risc ridicat.
Bago afirmă că listarea companiilor de stat din România ar putea semnifica o schimbare de model economic, de la o economie dependentă de bănci la una bazată pe piața de capital. Aceasta ar putea genera o infuzie de lichiditate în Bursa de Valori București și ar impune standarde mai stricte de guvernanță și eficiență. De asemenea, listarea ar transforma activele statului în instrumente de economisire pentru cetățeni, permițându-le să devină acționari direcți la companii strategice.
În acest context, vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat intenția Executivului de a lista la bursă mai multe companii de stat, inclusiv CEC Bank. Pe de altă parte, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că partidul nu va susține această direcție, afirmând că „nu ne vindem țara”. PSD a inițiat un proiect legislativ pentru interzicerea vânzării activelor statului în companii strategice până în 2027. AUR, de asemenea, a propus măsuri de protejare a companiilor de stat, dorind ca statul să păstreze un control majoritar.
