Suedia trage semnalul de alarmă: Rusia ar putea invada o insulă în curând pentru a provoca NATO
Suedia se pregătește pentru posibilitatea ca Rusia să testeze reacția NATO prin ocuparea unei insule din Marea Baltică, a declarat șeful armatei suedeze. Michael Claesson, șeful apărării suedeze, a afirmat că Kremlinul ar putea lansa un atac de mică amploare pe mare în orice moment, ca tactică pentru a expune diviziunile din cadrul alianței, în contextul amenințărilor președintelui Trump de a abandona partenerii europeni.
Majoritatea scenariilor discutate până acum privind un atac rus asupra teritoriului NATO s-au concentrat pe o acaparare de teritoriu pe flancul estic. Totuși, strategii europeni devin tot mai îngrijorați de escaladarea conflictului pe mare, în special în Marea Baltică. Forțele armate ruse escortează periodic „flote fantomă” comerciale în regiune, iar navele lor de război au țintit navele militare ale cel puțin unui stat membru NATO.
Claesson a subliniat că este esențial să se mențină o alertă maximă și să se descurajeze Rusia prin prezența în zonele de interes din nord și în Marea Baltică. Exercițiile militare au simulat adesea debarcări rusești pe insule strategice, cum ar fi Gotland din Suedia, Bornholm din Danemarca sau Hiiumaa și Saaremaa din Estonia. Într-un raport recent, forțele armate suedeze au prezentat un scenariu în care Rusia ar putea încerca o ocupație rapidă a insulei Gotland prin „surpriză sau înșelăciune”.
Claesson a menționat că există aproximativ 400.000 de insule în Marea Baltică, iar Rusia ar putea alege să atace oricare dintre acestea. „Este doar o chestiune de alegere [din partea Rusiei]”, a spus el, adăugând că un atac nu trebuie să fie extins, ci mai degrabă să facă o declarație și să aștepte reacțiile politice.
Un raport al Serviciului de Informații și Securitate Militară al Suediei a evidențiat că amenințarea din partea Rusiei va continua să crească și că Kremlinul își va consolida capacitățile militare în vecinătatea Suediei. Documentul conchide că Rusia ar putea lansa un atac limitat în vecinătatea imediată a Suediei, dacă ar alege să o facă. În următorii cinci ani, Moscova ar putea fi capabilă să lanseze un atac armat pentru a prelua controlul asupra unor teritorii extinse.
Claesson a subliniat că încheierea conflictului din Ucraina ar permite Rusiei să-și regrupeze resursele pentru o potențială operațiune militară pe flancul estic al NATO. De asemenea, nu exclude posibilitatea ca Rusia să se pregătească pentru o confruntare militară, având în vedere aspirațiile geopolitice de a restabili o formă de extindere similară cu cea a vechiului imperiu rus.
Marea Baltică a fost deja scena unor conflicte între Suedia și Rusia. Recent, o dronă rusă a fost doborâtă în apropierea portavionului francez Charles de Gaulle, care era andocat în portul Malmo. Rusia și-a echipat navele din flota fantomă cu personal de securitate și a crescut escortele din partea avioanelor militare, iar Suedia a intensificat prezența pe mare.
În ultimele șase săptămâni, paza de coastă suedeză a abordat trei nave suspectate că ar aparține flotei fantomă ruse. Acest comportament a fost denunțat de mass-media rusă ca fiind „comportament pirat”, însă Claesson a subliniat că aceasta face parte din ambiția de a menține ordinea pe mare și de a evita dezastrele naturale.
Traficul în Marea Baltică a crescut considerabil de la începutul războiului din Ucraina, devenind principala rută a Rusiei pentru exportul de petrol și gaze, ocolind sancțiunile prin utilizarea unei flote fantomă. Un raport al Asociației Daneze de Transport Maritim a arătat că transportul de petrol în Strâmtoarea Öresund și în Strâmtoarea Great Belt a crescut cu 58% între 2021 și anul trecut.
Claesson a remarcat că, având în vedere conflictele actuale, este important să ne gândim la modul în care încep războaiele mondiale, subliniind că planeta ar putea fi în primele stadii ale unui al treilea război mondial. Arctica ar putea deveni, de asemenea, teatrul următorului conflict global, având în vedere interesul marilor puteri pentru noi rute maritime și resurse naturale.
Suedia, cel mai recent membru al NATO, va prelua comanda unei noi forțe terestre a alianței, cu baza în Laponia finlandeză, responsabilă pentru consolidarea forței de descurajare în Extremul Nord. De asemenea, avioanele de luptă suedeze au fost trimise să patruleze spațiul aerian deasupra Islandei, care face parte din NATO, dar nu dispune de o forță aeriană proprie. Claesson a subliniat necesitatea de a îmbunătăți capacitatea NATO de a acționa în condiții extreme, precum cele din Arctică.
