Oana Gheorghiu: „Încetăm cu privilegiile băieților deștepți!”
Vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat, după ședința de Guvern, primul bilanț structurat al reformei companiilor de stat, subliniind că „s-a vorbit mult, dar s-a făcut foarte puțin”. România are peste 1.500 de companii de stat, multe dintre ele având pierderi istorice cumulate de aproximativ 14 miliarde de lei. „Cred că din acești bani am fi putut construi 3, 4 sau chiar 5 spitale regionale. A sosit momentul să punem capăt risipei și ineficienței”, a declarat vicepremierul.
Analiza s-a concentrat pe un portofoliu pilot de 22 de companii de stat, care au acumulat datorii bugetare de aproximativ 4,2 miliarde de lei și pierderi nete de circa 1,12 miliarde de lei într-un singur an. Gheorghiu a descris aceste companii drept „adevărate găuri negre pentru economia României”, subliniind că menținerea situației actuale generează costuri directe pentru contribuabili.
Vicepremierul a afirmat că în cazul SNCFR, societatea „trebuie lichidată”. Reforma nu se referă doar la schimbări de management, ci la o regândire completă a rolului statului ca acționar. „Statul trebuie să știe clar ce companii deține, de ce le deține și ce decizii trebuie luate. A trata totul la fel înseamnă, de fapt, a nu decide nimic”, a spus ea.
Analiza a fost realizată cu sprijinul Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, în cadrul reformei incluse în PNRR privind guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat.
Direcții de acțiune propuse
Guvernul propune o clasificare clară a companiilor și măsuri diferite pentru fiecare categorie:
- Infrastructură critică: Companii precum ELCEN, Oil Terminal și CFR SA vor primi investiții și reforme de guvernanță.
- Decizie strategică: Societăți precum Avioane Craiova sau Romaero necesită decizii interministeriale privind viitorul lor.
- Transformare pe model european: CNCIR ar urma să devină un organism competitiv, după modele europene.
- Redresare operațională: Companii precum CFR Călători, Metrorex și TAROM vor intra într-un proces de restructurare, posibil cu sprijin european.
- Fuziuni și absorbții: Exemple: Telecomunicații CFR sau Tipografica Filaret.
- Ieșire din portofoliu (lichidare): Exemplul Petrotrans, cu 19 ani de blocaje și costuri pentru stat.
Oana Gheorghiu a oferit exemplul companiei Petrotrans, aflată în faliment din 2007. „Singurii care au încasat bani în acești ani au fost lichidatorii, contabilii și cei care s-au ocupat de arhivare”, a declarat ea, sugerând lipsa totală de decizie din partea statului în ultimele decenii. Procedura de lichidare a fost tergiversată timp de aproape 19 ani, iar statul continuă să acumuleze costuri, fără să recupereze sumele datorate.
Vicepremierul a subliniat că situații similare există și în cazul altor companii aflate de mult timp în insolvență, precum Remin și Minvest, pentru care Guvernul va introduce un calendar clar de intervenție. Executivul pregătește un nou val de companii care vor intra în analiză în următoarele 30 de zile, pe baza importanței strategice și a situației financiare.
„Statul trebuie să devină un acționar responsabil, care previne intrarea în faliment sau insolvență, nu unul care intervine abia după ce companiile ajung în aceste situații. Nu mai putem amâna. Reforma înseamnă decizii clare: ce facem, cine face și până când”, a concluzionat vicepremierul.
