Sondaj: Românii prevăd impacte economice persistente și creșteri de prețuri la combustibili din cauza tensiunilor din Iran
Peste jumătate dintre români consideră că efectele economice ale conflictului din Iran, inclusiv creșterea prețurilor la combustibili, vor dura o perioadă îndelungată, conform unui sondaj realizat de INSCOP Research în perioada 1–7 aprilie. Astfel, 56,1% dintre respondenți estimează că impactul economic va fi de durată.
Cât va dura războiul din Iran
Opiniile românilor cu privire la durata conflictului sunt împărțite:
- 16,6% cred că războiul va dura o lună sau mai puțin
- 11% estimează o durată de 2–3 luni
- 11,1% indică 3–6 luni
- 9,2% consideră că va dura 6–12 luni
- 28,1% cred că va depăși 12 luni
- 24% nu știu sau nu pot aprecia
Analiza arată că persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani, locuitorii din București și angajații din sectorul privat sunt mai predispuși să creadă că conflictul va dura mai mult de un an. În contrast, incertitudinea este mai ridicată în rândul votanților AUR, persoanelor peste 60 de ani, celor cu educație primară și locuitorilor din mediul rural.
Percepții asupra efectelor economice
În ceea ce privește efectele economice, doar 7,2% dintre români consideră că acestea vor dispărea rapid după încheierea conflictului. În schimb, 30,9% cred că efectele vor dispărea treptat, iar 56,1% afirmă că vor persista o perioadă îndelungată. 5,8% nu au răspuns la această întrebare.
Persoanele între 30 și 44 de ani și cele cu educație primară sunt mai înclinate să creadă că efectele vor dispărea rapid, în timp ce votanții PSD, bărbații și angajații din sectorul privat sunt mai predispuși să considere că impactul economic va fi pe termen lung.
Percepții despre rezultatul militar al conflictului
Când au fost întrebați despre șansele de succes ale operațiunii militare a SUA și Israelului împotriva Iranului, 46,7% dintre români au răspuns că aceasta va avea succes, iar 35,4% au exprimat opinia contrară. 17,8% nu știu sau nu răspund.
Votanții PNL, bărbații, tinerii sub 30 de ani și persoanele cu educație primară sunt mai optimiști în privința succesului operațiunii, în timp ce votanții USR, persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu studii superioare și locuitorii din București tind să fie mai sceptici.
Analiză sociologică
Remus Ștefureac, director INSCOP Research, a menționat că datele reflectă „un realism difuz” combinat cu o anxietate economică persistentă, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. El a explicat că românii se așteaptă la un conflict mai lung, iar legitimitatea politicilor externe va depinde din ce în ce mai mult de costurile economice resimțite intern.
Ștefureac a subliniat diferențele între grupurile sociale și politice în percepția lor asupra conflictului și efectelor sale, ceea ce poate conduce la o „erodare a optimismului strategic” și la o aliniere partizană a percepțiilor geopolitice.
Metodologie
Datele au fost culese în perioada 1–7 aprilie 2026, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României (18+), din punct de vedere socio-demografic (sex, vârstă, ocupație). Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
