Între Bătălii și Provocări: Strategiile Politice ale lui Netanyahu în Conflictul cu Iranul
Războiul cu Iranul avea scopul de a aduce o victorie decisivă asupra Teheranului, asigurându-i prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu un loc în istorie. La mai bine de șase săptămâni de la începutul conflictului, Netanyahu nu a reușit să transforme puterea militară în câștig politic. Deși Israelul are o putere de foc copleșitoare, inamicii săi au fost slăbiți, dar nu neutralizați. Atacurile aeriene intense ale Israelului și Statelor Unite, împreună cu pierderile suferite de liderii de rang înalt ai Iranului, nu au dus la distrugerea capacităților nucleare ale Teheranului sau la neutralizarea grupărilor precum Hamas și Hezbollah.
„Netanyahu nu câștigă”, a declarat Danny Citrinowicz, cercetător principal pe tema Iranului la Institutul pentru Studii de Securitate Națională din Israel. „Acest război este un eșec strategic. Există o discrepanță între ceea ce a promis la începutul campaniei și rezultatul final.” Indicele de aprobat al lui Netanyahu a scăzut, iar cu alegerile legislative programate pentru sfârșitul lunii octombrie, riscurile politice pe care le confruntă cresc.
Netanyahu a criticat pe cei care minimalizează realizările Israelului, afirmând că „există realizări uriașe aici” și că Israelul a ieșit mai puternic. La începutul războiului, el le-a spus iranienilor că vor fi „chemați să iasă în stradă” pentru a-și răsturna conducerea clericală. Totuși, oficialii de securitate israelieni devin sceptici cu privire la posibilitatea ca un astfel de rezultat să se materializeze în curând.
În primele etape ale războiului, poziția intransigentă a lui Netanyahu față de Hamas și Hezbollah a fost bine primită de o parte a opiniei publice. Totuși, sondajele recente arată o scădere a popularității sale, cu doar 10% dintre israelieni considerând războiul un succes, iar sprijinul pentru Netanyahu scăzând de la 40% la 34%. Mai mult de jumătate din populație consideră conducerea sa slabă sau foarte slabă.
Analiștii politici afirmă că, deși campania militară a fost impresionantă din punct de vedere tactic, aceasta nu s-a concretizat într-un final strategic coerent și durabil. „Există această idee că avioanele de vânătoare F-15 și F-35 pot modela Orientul Mijlociu, dar este o presupunere greșită”, a spus Citrinowicz.
Un fost consilier al lui Netanyahu, Aviv Bushinsky, a menționat că războiul cu Iranul i-a restabilit inițial prestigiul premierului, dar popularitatea sa a scăzut ulterior. De asemenea, oficiali israelieni au declarat că Netanyahu a fost informat despre un plan de încetare a focului abia în ultimele etape ale negocierilor, ceea ce l-a făcut să se simtă marginalizat.
Războiul a generat costuri bugetare de aproximativ 11,5 miliarde de dolari, în principal pentru apărare. Dilema lui Netanyahu se va agrava probabil în absența unor victorii militare decisive, în condițiile în care Israelul se confruntă cu probleme de securitate continue în Gaza și Cisiordania.
Benjamin Netanyahu ar putea încerca să blocheze orice progres diplomatic, considerând că un acord între SUA și Iran i-ar agrava problemele politice. Războiul a depășit un prag critic pentru Washington, iar Iranul a realizat că poate supraviețui unui conflict cu SUA și își poate amenința inamicii prin atacuri asupra infrastructurii din Golf.
„Iranienii se simt acum mai puternici și vor mult mai mult decât li s-a oferit în discuțiile anterioare”, a afirmat Citrinowicz. Statele arabe din Golf se confruntă cu perspectiva unei conduceri iraniene mai intransigente și ar putea accepta riscurile unei confruntări intensificate cu Iranul, dacă este necesar pentru a menține controlul asupra strâmtorii Ormuz.
