Directorul FMI trage un semnal de alarmă: Solicitările de asistență financiară ar putea să urce cu 50 de miliarde de dolari din cauza conflictului militar
Directoarea generală a Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kristalina Georgieva, a declarat că instituţia se aşteaptă ca, pe termen scurt, cererile de sprijin financiar să crească cu 20 până la 50 de miliarde de dolari, ca urmare a consecinţelor războiului din Orientul Mijlociu. Într-un discurs susţinut înaintea reuniunilor FMI şi ale Băncii Mondiale, Georgieva a subliniat că războiul a determinat instituţia să îşi reducă previziunile de creştere globală.
„Chiar şi în cel mai bun caz, nu va exista o revenire clară şi curată la status quo anterior”, a afirmat Georgieva. Ea a oferit ca exemplu complexul Ras Laffan din Qatar, care produce 93% din totalul gazelor lichefiate din Golf şi care este închis din 2 martie, estimând că ar putea dura între trei şi cinci ani până la revenirea la capacitate maximă.
Georgieva a subliniat că incertitudinile majore privind energia şi transportul afectează perspectivele economice: „Adevărul este că nu ştim cu adevărat ce ne rezervă viitorul pentru tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz sau pentru redresarea traficului aerian regional.” Ea a adăugat că, indiferent de o eventuală pace durabilă, creşterea economică va fi mai lentă.
Conflictul, început pe 28 februarie, va avea efecte secundare prelungite, inclusiv închiderea rafinăriilor şi penuria de produse rafinate, impactând transportul, turismul şi comerţul. FMI va publica săptămâna viitoare mai multe scenarii în raportul World Economic Outlook, de la o normalizare relativ rapidă până la un scenariu în care preţurile petrolului şi gazelor rămân ridicate pentru o perioadă îndelungată. Chiar şi în cel mai favorabil scenariu, ritmul de creştere va fi afectat din cauza daunelor aduse infrastructurii, a întreruperilor lanţurilor de aprovizionare şi a pierderii încrederii.
În ianuarie, FMI estima o creştere a economiei mondiale de 3,3% în 2026 şi de 3,2% în 2027. Georgieva a evidenţiat că şocul energetic a alimentat deja aşteptările inflaţioniste pe termen scurt, chiar dacă cele pe termen lung au rămas stabile. Băncile centrale ar trebui „să intervină ferm cu creşteri ale ratelor dobânzii” dacă aşteptările inflaţioniste riscă să scape de sub control.
Directorul FMI a avertizat că ajustarea cererii este inevitabilă, dar a îndemnat statele să evite măsuri care ar putea agrava situaţia. „Fac apel la toate ţările să respingă acţiunile individuale. Nu turnaţi benzină pe foc”, a spus Georgieva. Ea a menţionat că multe state au adoptat deja măsuri de conservare, precum limitarea utilizării vehiculelor private sau încurajarea muncii la distanţă, iar majoritatea ţărilor au evitat reducerile generale de taxe sau subvenţiile energetice extinse. FMI colaborează cu autorităţile pentru ca eventualele măsuri de sprijin să rămână temporare.
