America, percepută ca o provocare mai mare pentru Europa decât China
SUA conduse de Donald Trump sunt percepute mai degrabă ca o amenințare decât ca un aliat, conform unui sondaj Politico Pulse realizat în șase țări importante din UE. De la revenirea la putere în ianuarie 2025, Trump a pus la îndoială angajamentul Washingtonului față de NATO, a amenințat că va anexa Groenlanda și Canada, a impus tarife aliaților și a declanșat un război cu Iranul, la care țările europene au refuzat să se alăture.
Doar 12% dintre cei chestionați în martie în Polonia, Spania, Belgia, Franța, Germania și Italia considerau America un aliat apropiat, în timp ce 36% o considerau o amenințare. În schimb, China era percepută ca o amenințare de 29% dintre respondenți. La nivel național, amenințarea din partea Washingtonului a depășit-o pe cea din partea Beijingului în patru țări, doar respondenții din Franța și Polonia considerând că amenințarea din partea Chinei este mai mare.
Contradicții în politica europeană de securitate
Sondajul a evidențiat o contradicție tot mai profundă în centrul politicii europene de securitate. Respondenții doresc ca Europa să fie mai bine înarmată și mai autonomă pe măsură ce încrederea în SUA se erodează, dar entuziasmul lor se estompează dacă apărarea înseamnă sacrificii personale, bugete mai mari sau sprijin nelimitat pentru Ucraina. Rusia este văzută ca un inamic clar, fiind percepută ca o amenințare de 70% dintre respondenți.
Detalii ale sondajului
Sondajul „European Pulse”, realizat de Cluster17 pentru Politico și beBartlet, a chestionat 6.698 de europeni din Spania, Germania, Franța, Italia, Polonia și Belgia, în perioada 13-21 martie. Cetățenii din Spania au manifestat cea mai negativă atitudine față de Statele Unite, 51% dintre ei afirmând că Washingtonul reprezintă o amenințare pentru Europa, cea mai mare pondere dintre cei chestionați. În Italia, 46% au declarat că SUA reprezintă o amenințare, o poziție susținută de 42% dintre belgieni, 37% dintre respondenții francezi și 30% dintre germani. Polonia, care se învecinează cu Rusia și consideră alianța cu SUA drept principala sa garanție de securitate, a constituit o excepție: doar 13% dintre respondenți au afirmat că SUA reprezintă un risc.
Sprijin pentru apărarea NATO și provocările recrutării
În cele șase țări, 76% dintre respondenți au declarat că ar susține trimiterea forțelor armate ale țării lor pentru a apăra un aliat NATO în cazul unui atac. Sprijinul a crescut la 81% atunci când scenariul a implicat apărarea unui alt stat membru al UE. Totuși, doar 19% dintre respondenți au declarat că ar fi dispuși să „ia armele și să lupte” dacă propria lor țară ar fi atacată. Aproape jumătate (47%) au spus că ar prefera să contribuie în roluri non-combatante, iar 12% au spus că ar lua în considerare părăsirea țării.
Opinie despre cheltuielile pentru apărare
În ceea ce privește poziția Europei în materie de apărare, 86% dintre respondenți au fost de acord că Europa trebuie să-și dezvolte propriile capacități de apărare, iar 69% au susținut crearea unei forțe militare europene comune. Cu toate acestea, opiniile au fost divergente în ceea ce privește cheltuielile. 37% au afirmat că țara lor cheltuiește „aproximativ suma potrivită” pentru apărare, în timp ce 22% au declarat că cheltuielile sunt „insuficiente”. În Germania, 40% au spus că cheltuielile pentru apărare ar trebui să crească, în timp ce 39% dintre italienii chestionați au declarat că cheltuielile sunt prea mari.
Sprijinul pentru Ucraina
Datele au evidențiat diviziuni în ceea ce privește sprijinul acordat de Europa Ucrainei. În cele șase țări, 34% au afirmat că Europa nu oferă suficient sprijin Ucrainei, în timp ce 30% au afirmat că Europa face prea mult. În Germania, 45% dintre respondenți au afirmat că Europa nu face suficient, iar în Italia 42% au declarat că Europa oferă prea mult sprijin. Sprijinul pentru angajamentele de apărare colectivă a rămas puternic în toate țările incluse în sondaj, în special în cadrul NATO.
Recrutarea obligatorie
Sprijinul pentru o formă de serviciu obligatoriu a fost deosebit de ridicat în Germania, cu 78% dintre respondenți în favoarea reintroducerii serviciului militar obligatoriu sau a serviciului civil. În Belgia, sprijinul a fost puternic, cu 76%, în timp ce opinia publică a fost mai divizată în Italia, cu 53% în favoare, și în Spania, unde 54% s-au opus ideii.
