Secretul unei diete echilibrate: arta cumpătării
Săptămâna Mare ne împarte între liniștea slujbelor la ceas de seară și agitația pregătirilor pentru Paști din timpul zilei. În Moldova există vorba că până la Florii toate casele trebuie să fie primenite, pentru a lăsa cuvântul de bucurie să ni se așeze în suflet. Biserica ne învață atât o pregătire sufletească, prin slujbele și cântările sale, cât și o pregătire trupească, printr-o postire mai aspră.
Didahia, cea mai veche scriere creștină post-biblică, recomandă ca, începând de luni, „să vă hrăniţi cu pâine, sare şi apă” până în ziua a cincea (adică joi), iar vineri sau sâmbătă să postiți deplin. Practica postirii a variat de-a lungul timpului, iar unele comunități monahale au extins regula mâncării uscate pe tot parcursul celor 40 de zile care preced Paștile.
Pelerina Egeria a descris, în secolul al IV-lea, comunități care, în Postul Mare, mâncau doar sâmbăta și duminica, iar în restul zilelor ajunau până la Ceasul al IX-lea. Creștinii de astăzi sunt îndemnați să petreacă Săptămâna Mare cu mai multă aplecare către cele duhovnicești, ajunând în zilele săptămânii, fie nemâncând deloc, fie consumând seara doar pâine și apă.
Postul este perceput ca un exercițiu de asceză, dar rolul său primordial este de a trezi conștiința apartenenței la lumea duhovnicească. Un stomac mai puțin îngreunat de bucate ne face mai sensibili față de realitățile sărbătorii. În plus, mesele festive care urmează postului pot fi gestionate mai bine, reducând riscurile pentru sănătate asociate cu excesele alimentare.
Mesele de Paști sunt adesea hipercalorice, cu mâncăruri tradiționale bazate pe carne de miel și ouă. Grăsimile saturate din carnea de miel pot crește nivelul LDL-colesterolului și sunt asociate cu riscuri de boli cronice. Ideal ar fi să înlocuim carnea de miel cu carne de pasăre sau pește, iar cei care aleg mielul să opteze pentru bucăți mai slabe.
Umplutura pentru ouă poate fi preparată cu o maioneză din caju sau avocado, având grijă ca platoul cu aperitive să fie dominat de legume. Cei dispuși să încerce preparate noi pot înlocui drobul de miel cu un quiche cu somon și praz sau alte legume preferate.
Cozonacul ar trebui să fie umplut cu o cremă de nuci și cacao, nu cu rahat, care conține circa 90% zahăr. În zilele festive este important să consumăm fructe, precum ananasul și kiwi, care facilitează digestia.
Îndemnul Scripturii și al Bisericii la cumpătare rămâne valabil și în afara postului. Sfântul Apostol Pavel, în Epistola către Efeseni, ne îndeamnă să „nu ne îmbătăm de vin, în care este pierzare, ci să ne umplem de Duhul.” În timpul postului, sâmbăta și duminica avem dezlegare la a gusta puțin vin, dar moderația trebuie să ne însoțească și în zilele marii sărbători a Învierii Domnului.
