S&P Global Ratings reconfirmă ratingurile României la nivelul „BBB-/A-3”
S&P Global Ratings a confirmat, vineri, ratingurile de credit suveran pe termen lung și scurt, în valută străină și locală, ale României, la nivelul „BBB-/A-3”, menținând o perspectivă negativă asupra economiei. Analiștii agenției apreciază că România a realizat progrese în stabilizarea situației economice, însă se confruntă cu impactul conflictului din Orientul Mijlociu, iar efectele vor depinde de durata acestuia.
Riscurile politice sunt evidențiate, deși partidele din coaliția de guvernare au ajuns la un consens privind măsurile fiscale esențiale, cum ar fi majorarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) și înghețarea pensiilor și salariilor din sectorul public. Specialiștii avertizează că aceste măsuri de consolidare fiscală trebuie să continue.
Perspectiva negativă și riscurile externe
„Perspectiva negativă reflectă opinia noastră că, în ciuda eforturilor depuse, riscurile legate de implementarea consolidării finanțelor publice ale României vor rămâne ridicate în următorii ani”, afirmă S&P. Agenția subliniază vulnerabilitatea României la riscurile externe, în special pe piațele energetice globale, care afectează conturile fiscale și poziția balanței de plăți.
Într-un scenariu pesimist, S&P ar putea reduce ratingurile în următorii doi ani, dacă măsurile guvernamentale de consolidare se dovedesc insuficiente sau dacă creșterea economică slabă le afectează eficacitatea. De asemenea, întârzierile în plata fondurilor UE ar putea amplifica presiunile economice.
Scenariile economice și măsurile fiscale
În raport se menționează că bugetul României pentru 2026 reflectă un angajament de consolidare fiscală, vizând reducerea deficitului public general la 5,5% din PIB până în 2027, față de 9,4% în 2024. Totuși, raportul datorie/PIB este așteptat să crească la peste 65% până la sfârșitul deceniului.
Estimările sugerează că economia României va fi aproape stagnată în 2026, din cauza consolidării fiscale, erodării salariilor reale și creșterii prețurilor la energie. Inflația medie este prognozată la 7,25% în 2026, comparativ cu 6,75% în prognoza anterioară.
Stabilitatea balanței de plăți și provocările politice
Cu toate acestea, fluxurile record de fonduri UE și investițiile străine directe vor sprijini deficitul de cont curent, care rămâne ridicat în perioada 2026-2027. Măsurile de austeritate implementate au contribuit la îmbunătățirea deficitului public, dar au dus și la o recesiune tehnică și la tensiuni în coaliția guvernamentală.
Riscurile politice continuă să afecteze implementarea măsurilor fiscale și a reformelor, cu posibile dezacorduri între partidele din coaliție și nemulțumiri publice. În plus, mandatul prim-ministrului Ilie Bolojan se va încheia la sfârșitul anului 2026, ceea ce ar putea afecta stabilitatea politică înainte de alegerile din 2028.
Provocările datoriilor și colectarea impozitelor
Specialiștii subliniază că datoria publică netă a României ar putea depăși 60% până la sfârșitul anului 2029, în creștere de la 52% în 2025. Cheltuielile cu dobânzile sunt așteptate să crească, atingând 3,4% din PIB până în 2028. Îmbunătățirea capacităților guvernului de colectare a impozitelor este esențială pentru agenda de consolidare fiscală, având în vedere că decalajul TVA al României este cel mai mare din UE, la 30%.
În concluzie, deși România a implementat măsuri fiscale dure și a realizat progrese, riscurile externe și provocările interne continuă să reprezinte obstacole semnificative pentru stabilitatea economică a țării.
