CGMB aprobă rețeaua de „oaze de confort” în București
Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a aprobat înființarea unei rețele de „adăposturi climatice” care va funcționa în biblioteci, muzee și alte spații aparținând atât instituțiilor publice, cât și entităților private. Aceste adăposturi vor oferi cetățenilor posibilitatea de a se adăposti gratuit în perioadele de caniculă sau ger.
Conform documentului adoptat, adăposturile climatice vor funcționa în intervalul obișnuit al instituțiilor care le găzduiesc, fără extinderea programului. Autoritățile au declarat că locațiile vor fi distribuite echilibrat în toate sectoarele Capitalei. Spațiile incluse în rețea vor fi evaluate și acreditate de Direcția de Mediu, în funcție de criterii precum capacitatea de a asigura confort termic, accesibilitatea și dotările existente.
Rețeaua va putea include nu doar instituții publice, ci și spații aparținând companiilor private, ONG-urilor, universităților sau instituțiilor religioase, cu condiția să ofere acces gratuit în perioadele în care sistemul este activat. Certificarea va fi valabilă timp de trei ani, cu posibilitatea de reînnoire.
Spațiile incluse în rețea
Rețeaua va utiliza infrastructura existentă, cum ar fi biblioteci, muzee, centre culturale și instituții publice, adaptate pentru a oferi condiții minime de confort: temperatură adecvată, apă potabilă și spații de odihnă. Inițiativa a fost propusă de consilierii generali ai USR și, o dată adoptată, face din București primul oraș din România care implementează o astfel de rețea de protecție climatică.
Proiectul include și dezvoltarea unei platforme digitale cu hartă interactivă și informații actualizate în timp real despre locațiile disponibile. Aceasta a fost descrisă ca un pas important pentru adaptarea orașului la schimbările climatice, având potențialul de a face diferența în perioadele de risc.
Autorii proiectului estimează că până la finalul anului 2027 rețeaua ar putea ajunge la aproximativ 80 de adăposturi climatice. Pe termen lung, obiectivul este ca, până în 2028, fiecare bucureștean să aibă un astfel de spațiu la aproximativ 300 de metri de locuință. Aceasta reprezintă o măsură de adaptare urbană necesară și firească pentru un oraș european.
