Diplomația estoniană aplaudă curajul Ucrainei
Ministrul estonian de Externe, Margus Tsahkna, a făcut apel la o integrare rapidă a Ucrainei în structurile euro-atlantice, subliniind că Europa are nevoie de garanții de securitate din partea Ucrainei, conform declarațiilor sale televizate. Tsahkna a descris momentul actual ca fiind unul de „impuls istoric” atât pentru Uniunea Europeană (UE), cât și pentru NATO.
El a afirmat că garanțiile de securitate pentru Ucraina trebuie să depășească angajamentele politice simple, susținând că „dacă vorbim despre garanții de securitate cu adevărat eficiente, acestea trebuie să implice aderarea la NATO sau ceva similar”. Tsahkna a răsturnat perspectiva tradițională a dezbaterii, afirmând că Europa ar avea de câștigat de pe urma puterii militare a Ucrainei, menționând că „regiunea noastră are nevoie, de asemenea, de garanții de securitate din partea Ucrainei” și că Ucraina dispune de „cea mai mare, mai eficientă și mai experimentată forță militară din regiunea noastră”.
Ministrul estonian a avertizat împotriva lăsării Ucrainei într-o zonă geopolitică gri, subliniind că o astfel de ambiguitate încurajează Moscova. „Aceste zone gri, țările neutre sau zonele tampon… nu sunt altceva decât un undă verde pentru [Vladimir] Putin să continue agresiunea împotriva Europei”, a declarat el.
Tsahkna a adăugat că rezistența continuă a Ucrainei oferă o oportunitate strategică pentru Europa, afirmând că „Ucraina luptă acum nu doar pentru ea însăși și pentru libertatea sa, ci ne oferă și timp să stabilim noua structură a securității europene”.
Pe fondul îngrijorărilor crescânde din Europa cu privire la potențiala agresiune rusă, Tsahkna a subliniat că NATO trebuie să împiedice cu desăvârșire orice avansare rusă în țările baltice. El a menționat că planurile anterioare se rezumau la ideea că „dacă Rusia va ataca, atunci NATO va câștiga în cele din urmă războiul”, adăugând că „nu putem lăsa Rusia să pătrundă în statele baltice și [abia] apoi să ripostăm”.
Declarațiile sale vin pe fondul retoricii agresive din partea Moscovei, iar Estonia, Letonia și Lituania își intensifică eforturile în domeniul apărării, îndreptându-se spre un nivel al cheltuielilor militare de 5-6% din PIB. Estonia a adoptat o lege care impune ca noile clădiri de mari dimensiuni să includă buncăre sau adăposturi, în timp ce Letonia a îndemnat locuitorii să își transforme subsolurile în adăposturi antiaeriene. Lituania a alocat peste 1 miliard de dolari pentru consolidarea apărării frontierei sale de est.
