Reforma fiscală în așteptare: incertitudini politice și angajamente europene
Guvernul interimar intenționează să se adreseze Parlamentului pentru a promova un proiect de reformă fiscală, parte a planului fiscal pe șapte ani convenit cu Comisia Europeană (CE) și în cadrul PNRR. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a declarat că reforma fiscală este un subiect crucial, pe care CE nu acceptă modificări. De asemenea, intenția executivului este de a nu iniția proiectul înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale.
Ministrul Finanțelor, Barna Tanczos, a subliniat că reforma fiscală nu poate fi adoptată fără consultare publică și trebuie să fie abordată de următorul guvern. În prezent, executivul este condus de premierul interimar Cătălin Predoiu, după demisia liderului PSD, Marcel Ciolacu. Miniștrii PSD au rămas interimari pe posturi, complicând situația promovării acestui proiect în Parlament, unde nu este clar dacă există o majoritate care să-l susțină.
Boloș a afirmat că reforma fiscală va fi discutată la jumătatea anului, urmând ca, după consultarea publică, să fie adoptată cu aplicare de la 1 ianuarie 2026. Aceasta a fost varianta promovată de Guvern înainte ca rezultatul alegerilor să genereze o criză guvernamentală. Economiștii se așteptau ca unele măsuri, inclusiv creșterea TVA și majorarea accizelor, să intre în vigoare chiar de la mijlocul anului, pentru a atinge obiectivele de deficit bugetar.
Ministrul Boloș a subliniat că România riscă să piardă fonduri din PNRR și fonduri europene din cauza nerespectării angajamentelor de reducere a deficitului. Acesta a menționat că reforma fiscală este parte integrantă a cererii de plată numărul 4 din cadrul PNRR, care ar putea fi depusă în iulie, după aprobarea unei variante actualizate a PNRR de către Ecofin.
Un aspect important este că reforma fiscală ar trebui să producă venituri de 1,7% din PIB, echivalentul a 23 de miliarde de lei, conform raportului Băncii Mondiale. Însă, CE va evalua progresele statelor membre în privința reducerii deficitelor bugetare, iar România ar putea fi considerată în neregulă dacă reforma nu este implementată conform angajamentelor asumate.
Boloș a explicat că reforma fiscală nu poate fi adoptată fără o decizie politică. Acesta a menționat că Ministerul Finanțelor va gestiona reforma și va oferi detalii despre stadiul acesteia. Măsurile fiscale vor fi negociate de Ministerul Finanțelor pe baza scenariilor furnizate de Banca Mondială.
În concluzie, reforma fiscală rămâne un angajament esențial pentru România, iar guvernul interimar se află în căutarea unei soluții pentru a avansa acest proiect, în contextul incertitudinilor politice și presiunilor externe.
