Secretele examenului auto la Suceava: mita și aranjamentele dezvăluite
Șase instructori auto din județul Suceava au fost trimiși în judecată pentru dare de mită și complicitate la dare de mită. Aceștia sunt acuzați că plăteau pentru ca persoanele care urmaseră cursurile de conducere cu ei să fie admise la proba practică a examenului pentru permisul de conducere. Sumele oferite examinatorilor porneau de la 200 de lei, banii fiind dați unor colaboratori ai anchetatorilor.
Procurorii susțin că fraudarea examenului pentru obținerea permisului de șofer a început în județul Suceava cu mai bine de un deceniu în urmă. Unul dintre instructorii trimiși în judecată este inculpat pentru opt infracțiuni de dare de mită și șapte infracțiuni de complicitate la dare de mită. Al doilea instructor auto este cercetat pentru patru infracțiuni de dare de mită și două infracțiuni de complicitate la dare de mită, iar cel de-al treilea inculpat este acuzat de patru infracțiuni de dare de mită. Doi instructori au fost deferiți justiției pentru dare de mită, iar al șaselea pentru complicitate la dare de mită.
Procurorii au reținut că instructorii ofereau diverse sume de bani examinatorilor, în unele cazuri fiind vorba de sume de 200-300 de lei, iar în altele, sumele puse în plic drept mită ajungeau la sute de euro, pentru ca examinatorii să fie indulgenți cu unii dintre candidați. Faptele au avut loc frecvent în ultimii ani, însă fraudarea examenului pentru obținerea permisului se petrecea de peste un deceniu.
„În urma coroborării probelor rezultate din actele de urmărire penală desfășurate pe o perioadă de aproximativ un an, s-a evidențiat o implicare generalizată a examinatorilor din cadrul S.P.C.R.P.C.I.V. Suceava în activități infracționale și angrenarea în aceasta a unui număr mare de școli de șoferi și instructori auto, toate căpătând valențe infracționale. Facilitarea fraudării probei practice pentru obținerea permisului de conducere, categoria B, reprezenta o activitate infracțională ale cărei rădăcini se întind anterior anilor 2015, chiar dacă această conduită infracțională a mai făcut obiectul unor cauze penale instrumentate de DNA Suceava, unele nefiind soluționate definitiv”, se arată într-un comunicat al Parchetului.
Anchetatorii descriu o „manieră organizată de acțiune” în fenomenul de fraudare a examenului, implicând numeroase persoane care cunoșteau fenomenul infracțional în profunzime. Datele din anchetă indică faptul că fraudarea probelor esențiale pentru obținerea permisului de conducere era cu mult anterioară declanșării prezentei anchete.
Când instructorii încercau să aranjeze examenele pentru cursanții lor, foloseau un limbaj specific, incluzând expresii precum „am vorbit cu el, este de acord”, „treaba este bună”, „fata e ok de data asta…”. În unele cazuri, sumele de bani erau remise ulterior susținerii probei practice, în spații ferite, precum toaleta unui restaurant sau a unui complex comercial, fiind și situații în care banii au fost lăsați în plic, pe scaunul din dreapta șoferului, în mașina folosită pentru examinare.
În cadrul anchetei, unii examinatorii au primit sumele în calitate de colaboratori ai anchetatorilor. „Martorii audiați în cauză și care au formulat denunțuri au declarat că erau purtate discuții despre remiterea unor sume de bani în scopul promovării la proba practică pentru obținerea permisului de conducere categoria B, pe parcursul efectuării cursurilor școlii de șoferi. Sumele de bani erau remise examinatorului prin intermediul instructorului auto, doar după ce candidații erau declarați admiși la proba practică”, au precizat procurorii.
Probatoriul administrat în cauză a relevat faptul că inculpații, contrar deontologiei profesionale, au profitat de avantajele funcției, înțelegând să le valorifice în interes personal. Modul în care au săvârșit faptele demonstrează ignorarea deliberată a ordinii de drept și convingerea că legea trebuie folosită doar ca instrument de înfrângere a acesteia, în realizarea unor scopuri personale, materiale, imediate. Atitudinea adoptată de inculpați denotă un caracter și o moralitate îndoielnică, afectând grav încrederea într-un sistem real de valori.
