Ilie Bolojan discută despre provocările deficitului și dispersarea politică din România
Premierul Ilie Bolojan a abordat, într-un interviu pentru cotidianul francez Le Figaro, situația financiară a României, evidențiind cum aceasta a contribuit la votul antisistem și la fragmentarea partidelor în Legislativ. „Guvernăm deci cu o coaliție de patru partide. Nu e ușor”, a declarat Bolojan.
Premierul a subliniat asemănările între România și Franța în ceea ce privește deficitele bugetare mari și instabilitatea politică. „Când am devenit prim-ministru, deficitul României era de 9,3 %, iar reducerea acestuia a fost o prioritate pentru mine. Dobânzile pe care trebuia să le plătim erau ridicate, iar perspectivele de dezvoltare erau reduse”, a explicat el.
Bolojan a continuat să descrie situația politică din România, menționând că după alegerile din 2024, Parlamentul a devenit foarte fragmentat, niciun partid neavând o pondere mai mare de 25 %. „Guvernăm deci cu o coaliție de patru partide, atât de stânga cât și de dreapta. Nu este ușor să gestionăm această coaliție, iar menținerea stabilității guvernamentale a fost de asemenea o prioritate. Cu o anumită înțelepciune politică, am reușit să păstrăm această stabilitate”, a adăugat el.
Referindu-se la votul antisistem, premierul a menționat că inflația ridicată a generat un sentiment de nedreptate în rândul electoratului, care percepea politicienii ca fiind rupți de nevoile reale ale românilor. „Electoratul avea o percepție de nedreptate acumulată”, a declarat Bolojan.
În ceea ce privește reformele implementate de Guvern, Bolojan a menționat modificările aduse sistemului de pensii din justiție, unde magistrații puteau ieși la pensie la vârsta de 50 de ani. „Am corectat această situație. Am adoptat apoi un pachet de reforme în administrația publică, ceea ce înseamnă că am redus cheltuielile administrative”, a precizat el.
Premierul a subliniat, de asemenea, necesitatea schimbării modelului de dezvoltare economică al României. „Dorim deci să trecem de la un model de creștere bazat pe consum la un model axat mai mult pe producție. Un alt element important este absorbția fondurilor europene, precum și creșterea cheltuielilor de apărare”, a explicat Ilie Bolojan.
