Pensiile militare costisitoare pun piedici în dezvoltarea apărării europene
Națiunile europene doresc să investească semnificativ în artilerie, rachete și drone, dar angajamentele costisitoare privind pensiile militare riscă să restrângă aceste planuri ambițioase. Aceasta este concluzia unui raport recent care analizează bugetele pentru apărare ale membrilor NATO.
Statele europene din alianță se grăbesc să își crească cheltuielile pentru echipamente militare, sub amenințarea Rusiei pe flancul de est, pe fondul incertitudinilor legate de implicarea pe termen lung a Statelor Unite în apărarea Europei. Pensiile militare constituie o parte semnificativă din bugetele de apărare ale mai mult de zece țări membre NATO, o componentă adesea trecută cu vederea.
Fondurile pentru pensii ar putea fi redirecționate către capacitatea de luptă, dar experții avertizează că tăierea pensiilor ar putea îngreuna recrutarea de efective noi. Camille Grand, fost asistent pentru investițiile în apărare al secretarului general al NATO, a subliniat că o parte considerabilă din cheltuielile pentru apărare nu contribuie la crearea de noi forțe sau capacități, ci este rezervată pentru pensii.
Președintele american Donald Trump a exprimat nemulțumiri față de eforturile istorice ale națiunilor europene de a atinge ținta de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare, cerând acum o creștere a acestui prag la 5%. În prezent, 23 din cele 32 de state aliate îndeplinesc obiectivul de 2%, în comparație cu doar șase în 2021. Totuși, regulile care permit includerea pensiilor militare în cheltuielile de apărare distorsionează imaginea reală a angajamentului statelor membre.
Analizând datele raportate de 13 țări membre NATO, inclusiv 11 din Europa, plus SUA și Canada, s-a constatat că Belgia, Bulgaria și Italia alocă aproape 20% din bugetele apărării pentru pensii, iar Franța urmează cu aproape 16%. Germania are o povară a pensiilor de 11,5%, oferind o imagine mai favorabilă. Procentul mediu din bugetele apărării alocat pensiilor în cele 13 țări analizate este de 12%.
Deși cheltuielile NATO au crescut, unii membri, cum ar fi Belgia, Italia și Spania, rămân în urmă. Aceste țări s-au angajat să atingă pragul de 2% în acest an, înainte de summitul NATO de la Haga. Secretarul general al NATO a propus o creștere a bugetelor militare la 3,5% din PIB și alocarea a încă 1,5% pentru securitate, în conformitate cu cerințele președintelui american.
Ministrul italian al economiei a recunoscut necesitatea creșterii cheltuielilor, dar a adăugat că guvernul italian va schimba contabilitatea pentru a reflecta costurile pensiilor în raport cu cheltuielile pentru forțele armate. Italia a raportat că în 2023 a cheltuit 5,2 miliarde de euro pentru pensiile militare, reprezentând 18% din cheltuielile totale pentru apărare. Franța, cu un deficit bugetar uriaș, a atins ținta de 2% doar cu includerea pensiilor, fără de care cheltuielile pentru apărare ar fi fost de 1,7% din PIB.
Spre deosebire de aliații europeni, Statele Unite cheltuiesc doar 8,5% din bugetul apărării pentru pensii, redirecționând majoritatea costurilor către alte structuri guvernamentale. Din cele 72 de miliarde de dolari plătite anul trecut de fondul de pensii militare, doar 24 de miliarde proveneau din bugetul ministerului apărării, restul fiind generate din venituri ale investițiilor sau subvenții.
În unele țări europene, cum ar fi Belgia, guvernele sunt pregătite să abordeze problema pensiilor. Executivul belgian ia în considerare creșterea vârstei de pensionare a militarilor de la 56 la 67 de ani. Reformele care vizează reducerea avantajelor pentru militari sunt considerate dificile, iar liderii organizațiilor de sprijin pentru drepturile militarilor subliniază că o investiție insuficientă în forțele armate ar putea duce la dotări moderne, dar fără personal pentru a le utiliza.
