Islanda și Norvegia își reiau aspirațiile de aderare la Uniunea Europeană
Islanda și Norvegia revin la ideea aderării la Uniunea Europeană, considerând acest pas ca o sursă de securitate, conform declarațiilor oficiale. Marta Kos, comisarul european pentru extindere, a subliniat că „un loc la masa UE oferă, de asemenea, un plus de securitate și protecție”. Schimbările geopolitice, cum ar fi invazia Rusiei în Ucraina din 2022 și politica președintelui american Donald Trump, au influențat această reorientare, sporind interesul acestor țări pentru Bruxelles.
Politica lui Trump a ridicat semne de întrebare cu privire la angajamentul SUA de a-și apăra aliații, determinând țările NATO să caute alternative. Politicianul norvegian Ine Eriksen Søreide a declarat: „NATO dispune de un set de instrumente, iar UE de altul”. În acest context, Reykjavik a accelerat pregătirile pentru referendumul privind reluarea negocierilor de aderare la UE. Torgurdur Katrin Gunnarsdottir, șefa Ministerului Afacerilor Externe al Islandei, a afirmat că „am fi mai puternici într-un grup mare de țări cu valori comune – democrație, libertate, drepturile omului, integritate teritorială”. Atractivitatea UE este, de asemenea, legată de aspectele de apărare și securitate economică.
Islanda a depus cererea de aderare în 2009, în timpul crizei financiare, dar a suspendat negocierile în 2013 și a retras cererea în 2015. Pe de altă parte, Norvegia a solicitat aderarea în 1992, dar a respins-o prin referendum în 1994. În prezent, sprijinul pentru aderare în Norvegia este în creștere. Maria Varteressian, viceministrul norvegian de externe, a declarat că un referendum este posibil, însă nu în imediata apropiere, iar rezultatul ar putea fi negativ. Alți oficiali norvegieni susțin că nu este momentul potrivit pentru a rămâne izolați.
Printre membrii actuali ai UE, admiterea unor țări mai bogate este considerată preferabilă în comparație cu extinderea cu țări din Europa de Est. Este de așteptat ca toate cele 13 țări care au aderat după 2004 să primească mai mult din bugetul UE decât au contribuit, iar aceeași situație ar putea apărea și în cazul noilor candidați, precum Ucraina, Moldova, Albania, Serbia și Muntenegru. Aceasta ar putea complica acceptarea acestor țări, deoarece actualii membri ar trebui să împartă o sumă mai mică din bugetul UE.
Guvernele UE sunt sceptice în privința angajamentului noilor țări față de valorile fundamentale, inclusiv libertatea presei, independența justiției și instituțiile democratice. Un diplomat a exprimat îngrijorarea că „nu vrem încă o Ungarie sau o Slovacie”. În contrast, Islanda și Norvegia beneficiază de instituții democratice solide și nu se confruntă cu aceste dificultăți, îndeplinind deja 80% din cerințele necesare pentru aderare, conform oficialilor UE. Astfel, aderarea acestor țări la Uniunea Europeană ar putea avea loc într-un interval relativ scurt.
