Consilierul guvernatorului BNR analizează creșterea prețurilor la combustibili
Reducerea accizelor la carburanți este o opțiune posibilă pentru temperarea scumpirilor, însă poate fi aplicată doar în condiții limitate, având în vedere că România se confruntă cu un deficit bugetar ridicat, a declarat consilierul guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu, într-o intervenție la Digi24. Declarațiile au fost făcute în contextul unei ședințe de lucru care a avut loc la Palatul Victoria, unde au fost analizate mai multe scenarii pentru limitarea prețurilor la carburanți, discuțiile urmând a fi ulterior continuate în coaliție.
Rădulescu a subliniat că scumpirile sunt cauzate în principal de evoluțiile internaționale, având în vedere că prețul petrolului a depășit 100 de dolari pe baril, iar acest fenomen nu poate fi evitat prin decizii interne. „Este o situație fără precedent și este inevitabil ca această situație să se repercuteze și asupra consumatorilor. Asta se întâmplă nu numai la noi, se întâmplă pe plan mondial”, a afirmat el, adăugând că ideea de a proteja complet populația de aceste creșteri este nerealistă.
În acest context, statul poate doar să atenueze impactul asupra consumatorilor prin măsuri fiscale. Rădulescu a precizat că aceste măsuri sunt limitate de situația bugetară: „Deficitul bugetar din anii anteriori a fost atât de mare, iar datoria este atât de mare, încât nu avem posibilitatea să adoptăm măsuri de urgență decât într-o măsură foarte limitată”.
Reducerea accizelor și riscurile pentru deficit
Referitor la reducerea accizelor, Rădulescu a declarat că aceasta este viabilă, dar trebuie atent calibrată. „Ne putem permite să reducem accizele, dar trebuie să vedem cu cât anume, în așa fel încât să nu fie afectată linia roșie”, a spus el, făcând referire la ținta de deficit bugetar de 6,2% din PIB. El a explicat că sprijinul acordat consumatorilor nu înseamnă bani suplimentari, ci redistribuirea resurselor existente: „Este, până la urmă, mutarea banilor dintr-un buzunar într-altul. (…) Dacă nu îndeplinim nivelul bugetar al deficitului, riscul este să plătim dobânzi mai mari, ceea ce chiar nu ne putem permite”.
De asemenea, Rădulescu a subliniat că bugetul actual a fost construit pe baza accizelor majorate, ceea ce limitează posibilitatea reducerii lor fără impact: „Nu putem să ne furăm căciula să spunem că e din celălalt buzunar”.
România plătește pentru deficitele din trecut
Consilierul BNR a subliniat că spațiul limitat de intervenție este rezultatul dezechilibrelor bugetare din anii anteriori. „În 2024, un an fără probleme internaționale, România a avut un deficit de 9,3% din PIB. Să știți că asta se plătește. Ziua aceea a venit”, a spus el. În ceea ce privește impactul scumpirilor asupra economiei, Rădulescu a menționat că acestea nu se transmit automat în lanț: „Să nu ne imaginăm că prețurile la raft se modifică din cauza că s-a modificat prețul motorinei cu 10-20 sau chiar 30%”, explicând că ponderea carburantului în prețul final al produselor este redusă.
Există și evoluții pozitive la nivel bugetar. „Încasările din TVA au fost mai mari cu 20% decât în anul anterior”, a subliniat el, adăugând că bugetul se comportă mai bine decât în trecut, iar aceste evoluții sunt deja reflectate în modul în care piețele percep economia României. Rădulescu a menționat că dobânzile la care se împrumută România au coborât sub 6% pentru prima oară după multă vreme. În ceea ce privește cursul valutar, situația este stabilă, iar România beneficiază de o apreciere pozitivă din partea piețelor.
O agenție de rating japoneză a îmbunătățit perspectiva țării, trecând de la outlook negativ la outlook stabil, ceea ce înseamnă costuri mai mici de finanțare și lipsa presiunilor pe curs. Rădulescu a încheiat prin a avertiza că stabilitatea economică și politică este esențială în perioada următoare: „Este nevoie de stabilitate”, subliniind că apariția unor noi crize ar putea duce rapid la deteriorarea situației economice.
