Liderii industriei petroliere rememorează criza din 1973
Directorii executivi ai unora dintre cele mai mari companii petroliere şi de gaze din lume au avertizat că războiul cu Iranul şi blocarea strâmtorii Ormuz ar putea avea consecinţe grave pentru aprovizionarea globală cu energie şi pentru economia mondială. La conferinţa energetică CERAWeek organizată de S&P Global la Houston, liderii industriei au subliniat că piaţa nu reflectă încă amploarea perturbărilor din aprovizionarea cu petrol şi gaze.
Ryan Lance, directorul executiv al ConocoPhillips, a declarat că eliminarea de pe piaţă a unor volume uriaşe de energie nu poate avea loc fără efecte majore. „Nu poţi scoate de pe piaţă 8-10 milioane de barili de petrol pe zi şi aproximativ 20% din piaţa globală de gaze naturale lichefiate fără consecinţe serioase”, a spus el. Sheikh Nawaf al-Sabah, directorul general al Kuwait Petroleum Corporation, a subliniat că Iranul a impus practic o blocadă economică asupra exportatorilor de petrol din Golf prin închiderea strâmtorii Ormuz, o rută maritimă esenţială pentru transportul petrolului către pieţele globale. „Acesta nu este doar un atac asupra statelor din Golf, ci o situaţie care ţine economia mondială ostatică”, a afirmat el, avertizând că efectele conflictului se vor răspândi în întregul lanţ global de aprovizionare.
Analistul independent Paul Sankey a menționat că şocul petrolier actual ar putea fi cel mai grav de la embargo-ul petrolier arab din 1973, afirmând: „Nu am mai văzut ceva similar de atunci. Închiderea strâmtorii Ormuz este o situaţie extrem de gravă”. Executivii au cerut măsuri de protecţie militară pentru infrastructura energetică, iar ConocoPhillips a solicitat administraţiei americane protejarea activelor deţinute în Qatar, după ce atacurile iraniene cu drone au dus la închiderea celui mai mare hub mondial de gaze naturale lichefiate.
Preţurile petrolului au crescut semnificativ. De la începutul conflictului, pe 28 februarie, petrolul american s-a scumpit cu aproximativ 49%, ajungând la aproape 100 de dolari pe baril, iar cotaţia Brent a urcat cu peste 55%, până la aproximativ 112 dolari. Directorul general al Shell, Wael Sawan, a subliniat că problema reală nu este evoluţia preţurilor, ci lipsa fizică a resurselor. „Clienţii noştri au nevoie de energie reală, nu doar de preţuri pe hârtie”, a spus el.
Mai mulţi directori au avertizat că deficitul de combustibili ar putea deveni şi mai grav decât cel de petrol. Sawan a menţionat că aprovizionarea cu kerosen pentru aviaţie este deja afectată, iar următoarele produse care ar putea fi lovite de penurie sunt motorina şi benzina. Directorul TotalEnergies, Patrick Pouyanné, a declarat că preţurile combustibililor au crescut deja puternic, iar unele state au început să ia măsuri de protecţie a propriilor rezerve. De exemplu, China a interzis exporturile de produse petroliere, iar Thailanda a introdus raţionalizarea benzinei.
Companiile energetice încearcă să compenseze lipsa livrărilor din Golf. Exportatorul american de gaze naturale lichefiate Cheniere încearcă să crească livrările către Asia, însă transportul durează aproape o lună din Statele Unite până în regiune. Experţii avertizează că efectele conflictului ar putea dura luni de zile chiar şi după încetarea ostilităţilor, deoarece statele vor încerca să îşi refacă rezervele energetice. Analiştii estimează că războiul ar putea avea un impact major asupra economiilor din Golf, unele state din regiune, precum Irak, Qatar, Emiratele Arabe Unite sau chiar Arabia Saudită, putând înregistra scăderi de până la 30% ale produsului intern brut dacă perturbările energetice se prelungesc.
