Amânarea închiderii termocentralelor pe cărbune, în discuții cu Bruxelles
Renegocierea de către România cu Comisia Europeană a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) include și amânarea închiderii termocentralelor pe cărbune, a anunțat Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Această discuție vine în urma solicitării recente a Executivului comunitar, care a cerut României să demonstreze necesitatea amânării închiderii termocentralelor pe lignit ale Complexului Energetic Oltenia (CEO) pentru a asigura securitatea aprovizionării cu energie electrică în țară.
Termenele de închidere sunt stipulate în PNRR, legea decarbonizării sistemului energetic și planul de restructurare și decarbonare a CEO. Boloș a subliniat că problema scoaterii din funcțiune a capacităților energetice pe bază de cărbune este de interes național, menționând că România dispune de 1.755 MW din aceste capacități. Discuțiile cu Comisia Europeană vizează amânarea scoaterii din funcțiune a acestor centrale până când planul de investiții necesar pentru compensarea acestor capacități va fi finalizat, făcând referire la centralele de la Turceni și Ișalnița și la proiectele de centrale noi pe gaze.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat în martie că autoritățile române depun toate eforturile pentru a convinge Comisia Europeană să accepte amânarea închiderii termocentralelor pe lignit, care au jucat un rol crucial în menținerea stabilității sistemului energetic. Burduja a menționat anul 2029 ca țintă de amânare, când se preconizează că reactorul 1 de la centrala nucleară Cernavodă va reintra în producție după retehnologizare.
Comisia Europeană a recomandat ca modificarea reformei privind decarbonizarea să fie amânată până când România va putea furniza dovezi concludente despre impactul închiderii capacităților pe lignit asupra securității aprovizionării cu energie electrică. În nota de informare transmisă ministerelor, Boloș a menționat că Comisia a manifestat o lipsă de flexibilitate în privința reformelor și investițiilor din domeniul energiei.
Transelectrica a demarat o procedură de achiziție pentru contractarea de servicii de consultanță pentru elaborarea unui studiu de adecvanță a sistemului energetic național (SEN) care să susțină argumentele României la Bruxelles. Investițiile CEO în unități de producție noi, care includ două centrale pe gaze naturale și opt parcuri fotovoltaice, sunt extrem de întârziate. Centralele solare ar fi trebuit să fie funcționale în iunie 2024, iar grupurile pe gaze au termen de finalizare în iunie 2026. Cu toate acestea, cele mai recente estimări arată că aceste centrale ar putea deveni operaționale abia în 2028.
În plus, conform ENTSO-E, există riscul ca proiectele românești de construire a centralelor pe gaze naturale, destinate înlocuirii capacităților pe cărbune, să nu se mai realizeze.
