Minorii și rețelele sociale: Majoritatea românilor susțin impunerea unei vârste minime legale
Conform unui sondaj realizat de INSCOP Research, două treimi dintre români susțin stabilirea unei vârste minime legale pentru accesul minorilor la rețele sociale. Studiul a fost efectuat între 2 și 6 martie 2026 și a relevat că 65,4% dintre respondenți sunt total de acord cu această propunere, în timp ce 16,7% sunt oarecum de acord. Doar 12,2% dintre participanți s-au declarat total împotrivă.
Printre categoriile de populație care susțin cu precădere impunerea unei vârste minime se numără votanții USR, persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani, cei cu educație superioară și locuitorii din orașele mari. În contrast, persoanele cu educație primară și locuitorii din Capitală se opun în proporție mai mare introducerii unei vârste minime legale.
Vârsta minimă propusă pentru accesul minorilor
Dintre respondenții care susțin impunerea unei vârste minime legale, 27,7% consideră că aceasta ar trebui să fie de 16 ani, 17,2% indică 18 ani, 16,6% propun 14 ani, iar 8,3% sugerează 15 ani. Votanții USR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație superioară și angajații din mediul privat sunt cei mai predispuși să susțină vârsta de 16 ani. Votanții PSD, persoanele de peste 60 de ani și cei cu educație primară consideră, în principal, că vârsta minimă ar trebui să fie de 18 ani.
Tinerii sub 30 de ani, cei cu educație superioară și angajații din sectorul public cred, în proporție mai mare decât restul populației, că vârsta minimă legală ar trebui să fie de 14 ani.
Vulnerabilitatea minorilor pe rețelele sociale
Studiul subliniază că 48,6% dintre respondenți consideră minorii grupul cel mai vulnerabil în utilizarea rețelelor sociale. În timp ce 26,2% indică întreaga populație ca fiind vulnerabilă, 12,1% consideră că persoanele vârstnice sunt cele mai afectate. Votanții PNL și AUR, persoanele sub 30 de ani și cei cu educație superioară percep minorii ca fiind cei mai vulnerabili. În schimb, votanții PSD și persoanele cu educație primară cred că întreaga populație este vulnerabilă.
Implicațiile reglementării vârstei minime
Sprijinul ridicat pentru stabilirea unei vârste minime legale sugerează o legitimitate socială puternică pentru intervenția statului în protejarea minorilor în mediul digital. Remus Ștefureac, director INSCOP Research, a menționat că diferențele de opinie nu se referă la principiu, ci la nivelul de restricție, observând orientări mai permisive în rândul grupurilor educate și mai restrictive în rândul persoanelor mai în vârstă.
În concluzie, societatea românească nu a stabilit încă un consens clar cu privire la vârsta adecvată pentru accesul minorilor pe rețelele sociale, dar percepția de vulnerabilitate a minorilor sugerează că aceștia sunt considerați principala categorie ce necesită protecție în acest context.
