Conflictele din Iran: Mesaje încurcate și implicațiile unei posibile ocupații a Insulei Kharg de către Statele Unite
La trei săptămâni de la începerea războiului SUA-Israel împotriva Iranului, conflictul a ajuns într-o fază confuză, marcată de mesaje contradictorii și incertitudine. Comentariile publice ale lui Donald Trump sunt adesea în contradicție cu realitatea de pe teren, notează BBC. Războiul este „practic încheiat”, a declarat liderul SUA, dar noi forțe terestre americane, inclusiv o unitate expediționară a Marinei, se îndreaptă spre regiune. Bombardamentele și atacurile cu rachete ale SUA și Israelului asupra țintelor iraniene continuă neabătut.
Deschiderea Strâmtorii Ormuz, prin care trece 20% din exporturile mondiale de petrol, este considerată o „manevră militară simplă”, dar, deocamdată, doar navele aprobate de Iran tranzitează aceste ape. Armata iraniană „a dispărut”, dar dronele și rachetele continuă să lovească ținte din regiune, extinzându-se până la baza comună SUA-Marea Britanie din Diego Garcia.
Într-o postare pe Truth Social, Trump a amenințat cu escaladarea conflictului, avertizând că, dacă Iranul nu „deschide complet, fără amenințări” Strâmtoarea Ormuz în 48 de ore, armata SUA va începe să vizeze centralele electrice iraniene. Cu o zi înainte, președintele a publicat o listă cu obiectivele militare americane în războiul cu Iranul, afirmând că SUA erau „foarte aproape” de a le îndeplini. Aceste obiective includeau slăbirea sau distrugerea armatei iraniene, a infrastructurii sale de apărare și a programului său de arme nucleare.
Trump a subliniat că SUA sunt un exportator net de energie și nu depind de petrolul din Orientul Mijlociu, ignorând totuși caracterul global al pieței combustibililor fosili. Postarea sa nu a făcut apel la o schimbare de regim în Iran, iar referirile la „capitularea necondiționată” au dispărut. Astfel, este posibil ca SUA să-și încheie operațiunea cu actuala conducere iraniană la putere, cu exporturile de petrol ale țării încă în desfășurare.
Analiști militari sugerează că SUA ar putea avea în plan cucerirea insulei Kharg, unde se află principalul terminal de export de petrol al Iranului. O astfel de acțiune ar putea întrerupe livrările de petrol ale țării, privând-o de veniturile necesare și forțând-o să facă concesii în schimbul încetării ostilităților. Trump a declarat că nu va trimite trupe terestre în Iran, dar a adăugat că nu va dezvălui detalii despre posibilele acțiuni.
Amenințarea unei astfel de acțiuni a determinat presa de stat iraniană să avertizeze că orice atac asupra insulei Kharg ar provoca „instabilitate” în Marea Roșie și ar putea duce la incendierea instalațiilor energetice din întreaga regiune. Avertismentul subliniază pericolele escaladării conflictului și expunerea forțelor americane la represalii iraniene.
Recent, s-a raportat că administrația Trump se pregătește să solicite Congresului o finanțare de urgență de 200 de miliarde de dolari pentru operațiunea militară în curs din Iran, sugerând că Casa Albă se pregătește pentru o luptă lungă și costisitoare. Reacția inițială a Congresului a fost prudentă, cu apeluri pentru mai multe informații și explicații cu privire la misiunea de îndeplinit.
„Ceața războiului” afectează nu doar gândirea planificatorilor militari, ci și percepția politicienilor și a publicului. Războiul cu Iranul se află într-un moment de cotitură, dar direcția pe care o va lua de aici înainte rămâne un mister.
