România în Doi: Ce pași trebuie să facem pentru a evita să ne transformăm în dușmani?
Situația politică a țării a împărțit România în două tabere care, în loc să găsească o cale de dialog, preferă să se jignească reciproc. Nimeni nu are de câștigat dacă ajungem să ne urâm unii pe alții. În teorie, cu toții ne dorim același lucru și votăm pentru binele nostru și al țării, dar este important să înțelegem motivele din spatele acestui vot pentru a le corecta.
Românii se află într-un conflict intern deschis între două tabere: „suveraniști versus globaliști”, „conservatori versus progresiști”, „izolaționiști versus pro-europeni” sau „proști versus deștepți”. Aceste etichete sunt folosite pentru a descrie cetățenii aceleași țări, dar cu opinii politice diferite. În prezent, această divizare este evidentă între cei care votează cu George Simion și cei care votează cu Nicușor Dan.
Diferența este amplificată, în special, în mediul online, unde jignirile au luat locul dialogului și schimbului de idei. Este nevoie de o analiză mai profundă a modului în care societatea a înțeles să se comporte, plecând de la rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale din 2025.
De unde pornește divizarea?
Psihologul Radu Leca explică faptul că divizarea „eu versus tine” a devenit o constantă la nivelul omenirii în încercarea de a înțelege lumea politică. Această nevoie izvorăște din dorința de apartenență și siguranță, adânc înrădăcinată în ADN-ul nostru. Când asociem valori sau ideologii cu un grup, ne simțim parte din acel colectiv, iar polarizarea devine o manifestare a acestei tendințe fundamentale.
Sociologul Bogdan Voicu adaugă că în România există tendința oamenilor de a considera că „dețin adevărul absolut și ceilalți sunt cam proști”. Politicienii apelează la acest tip de divizare pentru că este mai ușor să convingă electoratul că ideea lor este superioară celei a adversarului. Istoricul divizării a început cu „comuniști versus anticomuniști”, continuând cu „dreapta intelectuală versus stânga coruptă” și ajungând în prezent la „pro-european versus anti-european”.
Consecințele divizării
În 2024 și 2025, nu a existat o campanie electorală bazată pe schimburi de idei sau soluții pentru problemele societății românești. Aceasta a condus la o polarizare extremă, în care societatea pare împărțită în două. La nivelul comunității românilor din diaspora, au fost semnalate reacții negative la adresa celor care au votat pentru George Simion, inclusiv cereri de retragere a dreptului de vot și jigniri.
Elena Stancu, care documentează poveștile românilor din diaspora, subliniază că, în ciuda diferențelor politice, toți românii doresc o Românie onestă, fără corupție și cu un nivel de trai mai bun.
Nevoia de dialog
Experții consultanți subliniază necesitatea dialogului între cele două tabere. Este esențial să fim atenți la ce spun ceilalți și să încercăm să înțelegem motivele din spatele opiniilor lor. Sociologul Bogdan Voicu sugerează că ar trebui să ascultăm activ, fără a căuta greșelile celuilalt.
Elena Stancu a menționat că în diaspora există două categorii de români: cei care au privilegiul de a locui în străinătate și cei care sunt forțați să plece. Aceștia din urmă, adesea, se confruntă cu dificultăți și frustrări, amplificate de atitudinile negative întâlnite atât în străinătate, cât și în interiorul țării.
Cine profită de pe urma frustrării românilor?
Politicienii profită de divizarea din societate, amplificând sentimentele de frică și anxietate pentru a obține voturi. Răzvan Petri subliniază că emoțiile vând mult mai bine decât ideile moderate. Partide precum AUR au reușit să atragă votanți prin apeluri la mândria națională și prin abordarea temelor sensibile pentru românii din diaspora.
Dezinformările și lipsa de educație contribuie la perpetuarea divizării. Bogdan Voicu observă că votanții lui Simion se regăsesc în discursurile care contestă corupția și cer un „salvator” care să rezolve problemele țării.
O Românie subdezvoltată
Divizarea este, de asemenea, influențată de dezvoltarea haotică a României din ultimii ani. De exemplu, în 2024, diferența salariului mediu între București și Teleorman era de 2.000 de lei. Aceasta se reflectă în rezultatele votului din primul tur al alegerilor, unde Nicușor Dan a câștigat doar în orașele mari, în timp ce George Simion a avut un sprijin semnificativ în restul țării.
Frustrarea românilor din diaspora se intensifică atunci când observă diferențele de dezvoltare și condițiile de viață din România. Elena Stancu afirmă că cei care trăiesc confortabil nu pot ignora cum trăiește restul populației și nu pot aștepta ca cei din jurul lor să nu își exprime frustrările.
Concluzie
În final, experții sunt de acord că nu are nimeni de câștigat dacă ajungem să ne urâm unii pe alții. Este esențial să găsim punți de comunicare și să ne ascultăm unii altora poveștile, pentru a putea construi un viitor comun. Radu Leca subliniază importanța dialogului deschis și a empatiei, promovând crearea de spații sigure pentru exprimarea opiniilor, chiar și atunci când acestea sunt contradictorii.
