Iranul și Arma sa Secretă: Dispoziția de a Intensifica Conflictul. Care ar putea fi Soluția pentru Pace?
Politica de risc calculat, care permite o țară să ajungă la limita războiului fără a se angaja complet, a fost esențială pentru diplomația din perioada Războiului Rece. Totuși, în prezent, lumea se confruntă cu instabilitate, iar granițele dintre actorii statali și cei nestatali devin tot mai neclare. Recent, analiza The Guardian subliniază că situația a escaladat, iar războiul din Iran a avut un impact semnificativ asupra economiei globale, costând SUA 12,7 miliarde de dolari în primele șase zile. Acum, Pentagonul solicită fonduri militare de până la 200 de miliarde de dolari.
Prețul petrolului a ajuns la 125 de dolari pe baril, iar instalațiile energetice din Golf, cum ar fi Ras Laffan din Qatar, s-ar putea să nu se redeschidă complet timp de cinci ani, cu un cost estimat la 20 de miliarde de dolari pe an. De asemenea, alte depozite de petrol din Golf sunt acum vulnerabile la atacurile cu drone ale Iranului. Conflictul a avut un cost uman devastator, cu 18.000 de civili răniți și peste 3.000 de morți doar în Iran.
Regimul de la Teheran, aflat într-o situație dificilă, a avertizat că va riposta împotriva atacurilor, vizând bazele americane din regiune. Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului, a declarat că un război regional ar putea izbucni în cazul unui atac. De asemenea, Iranul a menționat că o nouă etapă a conflictului va începe dacă instalațiile sale energetice vor fi atacate. Ali Larijani, șeful serviciilor de securitate iraniene, a încercat să convingă statele din Golf că nu este în interesul lor național să se alăture Israelului în acest conflict.
Disponibilitatea Iranului de a escalada conflictul este considerată cea mai puternică armă a sa. Un oficial iranian a declarat că „au fost pregătite și alte cărți care vor intra în joc la momentul potrivit”, referindu-se, probabil, la stațiile de desalinizare din Golf. Regimul iranian, având puține opțiuni, își bazează strategia pe teamă. Premierul italian Giorgia Meloni a subliniat că Europa ar trebui să se pregătească pentru un aflux masiv de refugiați dintr-un Iran distrus.
La Casa Albă, președintele SUA este extrem de frustrat de indecizia aliaților europeni și de criticile din mișcarea MAGA. În același timp, încrederea în alianța cu Israelul este pusă la încercare, datorită divergențelor dintre obiectivele celor două țări. Trump a recunoscut că a cerut lui Netanyahu să nu efectueze atacuri, dar aceste acțiuni continuă să aibă loc fără consultarea SUA.
Diplomația este acum într-un impas. La ambasada britanică din Teheran, singurul ocupant este un câine, simbolizând lipsa de activitate diplomatică. Potrivit unor experți, există trei posibile soluții pentru încheierea conflictului: o capitulare a Iranului, o declarație unilaterală de victorie din partea lui Trump sau un acord de pace, fie el regional sau bilateral.
Simon McDonald, fost secretar permanent al Ministerului Afacerilor Externe, a sugerat că o victorie a SUA și a Israelului nu trebuie exclusă. De asemenea, Trump ar putea să declare victoria și să se retragă, susținând că a diminuat capacitatea Iranului de a amenința regiunea. Aceasta ar putea să nu fie o soluție convenabilă pentru Israel, care ar putea dori o acțiune militară suplimentară.
Pe de altă parte, unii analizează posibilitatea unei dezamorsări a conflictului și a instaurării păcii. Badr Albusaidi, ministrul de externe al Omanului, a propus o viziune rațională pentru un acord substanțial de transparență nucleară și un tratat regional de neagresiune. Totuși, țările din Golf sunt divizate în privința amenințărilor, între Iran și Israel, ceea ce complică dialogul.
În concluzie, fără încredere și fără un plan clar de acțiune, conflictul va continua să se adâncească, iar Iranul ar putea să se confrunte cu un An Nou lipsit de perspective de renaștere.
