Alegeri în Ungaria: temeri legate de implicarea fostei interprete a lui Vladimir Putin în supravegherea procesului electoral
Organizațiile maghiare pentru drepturile omului și-au exprimat îngrijorarea cu privire la numirea Dariei Boiarskaia, fostă interpretă a lui Vladimir Putin, într-un rol-cheie în cadrul unei misiuni internaționale de monitorizare a alegerilor din 12 aprilie, pe fondul temerilor legate de o eventuală interferență rusă înaintea alegerilor cruciale din Ungaria.
Daria Boiarskaia, care a lucrat mulți ani pentru Ministerul de Externe al Rusiei și a interpretat în numeroase întâlniri la nivel înalt, inclusiv una între Putin și Donald Trump, este acum consilier principal la Adunarea Parlamentară a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE-PA), cu sediul la Viena. Ea coordonează misiunea organismului de monitorizare a alegerilor parlamentare din Ungaria de luna viitoare.
Alegerile ar putea pune capăt dominației liderului naționalist Viktor Orbán, după 16 ani la putere. Orbán este cel mai pro-rus lider din UE și a făcut din criticile la adresa Ucrainei și a președintelui acesteia, Volodimir Zelenski, un pilon cheie al campaniei sale electorale, precum și din blocarea împrumuturilor UE către Ucraina. Au existat numeroase acuzații că Rusia a mobilizat resurse pentru a spori șansele lui Orbán la alegeri.
Orbán a vizat frecvent grupurile societății civile și mass-media independentă, referindu-se la acestea ca la „gândaci” care trebuie eliminate sau zdrobite. În acest climat îngrozitor și având în vedere relațiile strânse dintre Orbán și Moscova, unii se tem să-și împărtășească îngrijorările cu o personalitate care are legături clare cu Kremlinul.
Boiarskaia a invitat reprezentanți ai organizațiilor societății civile la o întâlnire cu ușile închise săptămâna viitoare la Budapesta pentru a-și împărtăși îngrijorările cu privire la peisajul politic maghiar. Delegația va fi condusă de deputata laburistă britanică Rupa Huq și de deputatul armean Sargis Khandanyan și are scopul de a pune bazele unei misiuni de monitorizare mult mai ample, formată din deputați din țările membre ale OSCE, care se va deplasa în Ungaria în perioada alegerilor.
„Astfel de întâlniri implică adesea schimbul de informații extrem de sensibile privind presiunile politice, riscurile de manipulare electorală și amenințările cu care se confruntă apărătorii drepturilor omului și jurnaliștii”, a scris Márta Pardavi, copreședinta Comitetului Helsinki din Ungaria, într-o scrisoare trimisă la începutul acestei luni către diverși oficiali ai OSCE.
Pardavi a solicitat ca Adunarea Parlamentară a OSCE să ia în considerare „îndepărtarea imediată a doamnei Boiarskaia de la toate sarcinile sale legate de misiunea de observare a alegerilor din Ungaria și asigurarea faptului că doamna Boiarskaia nu va mai avea acces la informații sensibile legate de alegeri sau la interlocutori din societatea civilă pe viitor”.
Într-un răspuns ferm adresat lui Pardavi, Roberto Montella, secretarul general italian al Adunării Parlamentare a OSCE, a acuzat-o că scrisoarea ei are un „caracter calomnios”. El a adăugat că a selectat-o personal pe Boiarskaia pentru a participa la misiunea din Ungaria și a afirmat că aceasta se bucură de „încrederea și sprijinul său deplin”. El a sugerat că un auditor extern a investigat-o pe Boiarskaia în 2023 și a ajuns la concluzia „fără echivoc” că acuzațiile aduse împotriva ei erau nefondate.
Boiarskaia a colaborat sporadic cu OSCE timp de mai bine de un deceniu, dar a fost angajată cu normă întreagă în 2021. Nu există dovezi că ar avea vreo legătură cu serviciile de informații rusești sau că ar împărtăși informații cu guvernul rus. Într-un răspuns trimis prin e-mail la întrebări, ea a afirmat că respectă regulile OSCE, conform cărora „tuturor membrilor personalului li se interzice în mod explicit să accepte instrucțiuni de la autoritățile naționale”.
Spre deosebire de mulți angajați ai OSCE care sunt detașați de guvernele lor, Boiarskaia este angajată direct de către organizație. Nat Perry, purtătorul de cuvânt al Adunării Parlamentare a OSCE, a declarat: „Guvernul rus nu plătește salariul doamnei Boiarskaia și nici nu a făcut-o în trecut.”
Surse din domeniul securității afirmă că organismele internaționale precum Adunarea Parlamentară a OSCE sunt o țintă pentru serviciile de informații rusești. „Organizații de acest gen sunt o țintă principală pentru infiltrările serviciilor de informații ruse: sunt internaționale, au acces la informații sensibile și se află în centrul Europei, care a devenit acum ținta principală a Moscovei”, a declarat Andrei Soldatov, un autor care a scris extensiv despre rețelele de informații ruse.
În calitate de interpretă a lui Putin, Boiarskaia ar fi intrat, aproape sigur, în vizorul serviciilor de securitate ruse. „Având un astfel de nivel de acces la «persoana numărul unu», ea ar fi trebuit să dețină autorizația de securitate de cel mai înalt nivel”, a declarat Soldatov.
La sfârșitul anului 2022, Polonia a declarat-o pe Boiarskaia persona non grata înaintea unei reuniuni a Adunării Parlamentare a OSCE, afirmând că prezența ei ar „reprezenta o amenințare la adresa securității statului”. Înregistrările de călătorie disponibile în bazele de date rusești divulgate arată că ea a continuat să viziteze Rusia în mod regulat de la invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022.
