Românii își pun speranțele în NATO și SUA în fața amenințărilor
Un nou Barometru al Securității Naționale realizat de INSCOP Research evidențiază o orientare clară a românilor către partenerii occidentali în materie de securitate. Potrivit sondajului, 55,8% dintre respondenți au multă și foarte multă încredere în SUA, în timp ce Rusia se află pe ultimul loc, cu doar 12,6% încredere.
Românii își concentrează speranțele în alianțele internaționale pentru asigurarea securității naționale. Conform Barometrului, 38,3% dintre respondenți consideră că NATO ar avea rolul principal în respingerea unui eventual atac asupra României, prin activarea Articolului 5. Parteneriatele strategice bilaterale sunt menționate de 27,6% dintre participanți, în timp ce Armata României este considerată principalul actor de apărare doar de 19,6% dintre respondenți. Uniunea Europeană beneficiază de o încredere limitată, doar 8,6% dintre respondenți considerându-se încrezători în capacitatea sa militară.
SUA, lider detașat în încrederea populației
Statele Unite se află pe primul loc în clasamentul încrederii, cu 55,8% dintre români având multă și foarte multă încredere în această țară. Pe locurile următoare se află Marea Britanie (46,8%), Franța (41,9%), Germania (41,7%) și Polonia (41,6%). La polul opus, Rusia, cu 12,6% încredere, este urmată de Ucraina (16,8%) și Ungaria (20,1%). Aceste rezultate reflectă tensiunile geopolitice din regiune și percepțiile românilor asupra actorilor implicați.
Încrederea în SUA este mai ridicată în rândul votanților PSD și AUR, precum și în rândul persoanelor de peste 60 de ani. În contrast, electoratul PNL și USR, tinerii și persoanele cu educație superioară tind să acorde mai multă încredere statelor vest-europene precum Marea Britanie, Franța și Germania.
Credința în solidaritatea NATO rămâne puternică
Un procent covârșitor de 75,6% dintre respondenți consideră că SUA ar respecta Articolul 5 al NATO în cazul unui atac asupra României. Germania (69,4%) și Franța (69,3%) sunt, de asemenea, percepute ca aliați de încredere, urmate de Marea Britanie (63,9%) și Polonia (61,7%). În schimb, Ungaria este văzută ca fiind mai puțin predictibilă, cu doar 40,6% dintre respondenți considerând că ar respecta obligațiile alianței.
Percepțiile variază în funcție de profilul respondenților. Votanții PNL și USR, bărbații, tinerii și persoanele cu studii superioare tind să aibă mai multă încredere în respectarea angajamentelor de către statele occidentale, în timp ce încrederea în SUA este mai ridicată în rândul votanților PSD și AUR.
Deși Rusia se află pe ultimul loc în clasamentul încrederii, anumite segmente, precum votanții AUR, tinerii sub 30 de ani și angajații din sectorul privat, manifestă un nivel mai ridicat de încredere decât media. Ucraina, aflată în proximitatea conflictului, beneficiază de un nivel relativ scăzut de încredere (16,8%), deși tinerii și persoanele educate din mediul urban tind să o perceapă mai favorabil.
Metodologie
Cercetarea a fost realizată în două valuri, în perioada 23–27 februarie și 3–13 martie 2026, pe câte un eșantion de 1.100 de persoane fiecare. Datele au fost colectate prin interviuri telefonice (CATI), iar eșantioanele sunt reprezentative pentru populația adultă neinstituționalizată a României. Marja de eroare este de ±2,9%, la un nivel de încredere de 95%.
