Robert Cazanciuc solicită clarificări de la Ilie Bolojan privind respingerea fondurilor pentru Cartierul Justiției
Senatorul PSD Robert Cazanciuc a solicitat premierului Ilie Bolojan, marți, să explice motivele pentru care refuză continuarea finanțării Cartierului Justiției, optând în schimb pentru cheltuirea a zeci de milioane de lei anual pentru sedii închiriate în București. Cazanciuc a subliniat că „justiția se înfăptuiește în sedii care stau să cadă”, iar dosarele „pline de mucegai” sunt aduse în sala de judecată din arhive insalubre, folosind cărucioare împrumutate de la un supermarket.
Cartierul Justiției ar urma să reunească 23 de instituții din sistemul de justiție. Senatorul a avertizat că Guvernul Bolojan ar fi primul, din 2013, care nu alocă fonduri pentru acest proiect, toate celelalte guverne continuând inițiativa, în ciuda provocărilor întâmpinate. Cazanciuc a afirmat că premierul are datoria de a explica public „rațiunile” nefinanțării unui proiect vital pentru funcționarea unei justiții eficiente.
„Refuzul de a finanța Cartierul Justiției, asumat în programul de guvernare, riscă să aducă România în situația de a i se rezilia un Acord cu Banca Mondială, din cauza neîndeplinirii angajamentelor asumate prin Lege pentru finanțarea acestui proiect”, a scris Cazanciuc pe Facebook.
Senatorul a înregistrat la Senat o interpelare adresată premierului, care va fi prezentată în ședința din 18 martie 2026. În interpelare, Cazanciuc a menționat că va fi primul care va bloca acest proiect. El a subliniat că o justiție funcțională este unul dintre criteriile importante pentru investitorii care doresc să investească într-o anumită piață.
Senatorul a evidențiat că se cheltuie anual 40 de milioane de lei pentru închirierea unor clădiri în care se desfășoară serviciul public al justiției în București. Cazanciuc a afirmat că alocarea pentru Cartierul Justiției a unei sume echivalente cu milioanele cheltuite anual pentru chirii ar permite blocarea proiectului, eliminând astfel o sursă constantă de risipă bugetară.
El a subliniat că plata anuală a unor sume considerabile pentru chirii, fără un orizont de timp în care statul să construiască propriile clădiri, a condus la o situație absurdă în care s-au plătit sume mult peste valoarea clădirilor închiriate, afectând bugetul de stat.
În fiecare an în care proiectul nu este finanțat, sumele necesare realizării acestuia cresc din cauza inflației și a evoluției costurilor cu materialele de construcții și forța de muncă. Cazanciuc a reiterat că investiția reprezintă un proiect de mare anvergură și complexitate, care se întinde pe o suprafață de aproximativ 5 hectare, considerat primul proiect național post-decembrist de regenerare urbană.
Proiectul are ca finalitate crearea condițiilor optime de infrastructură pentru desfășurarea activității a 23 de instituții propuse spre a fi incluse în Cartierul Justiției, unde aproximativ 6.000 de persoane vor interacționa zilnic cu circa 10.000 de justițiabili.
Cazanciuc a subliniat că toate guvernele au sprijinit acest proiect încă de la lansarea sa, pe 20 august 2013, indiferent de provocările curente. În cazul în care finanțarea anuală va fi constantă și suficientă, finalizarea Cartierului Justiției este estimată pentru anul 2033.
