Senatul dezbate luni moțiunea simplă împotriva lui Dragoș Pîslaru
Moțiunea simplă formulată de senatorii opoziției împotriva ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, va fi dezbătută și votată luni, 9 martie, în plenul Senatului României. Inițiativa este semnată de 44 de senatori din opoziție, membri ai formațiunilor Alianța pentru Unirea Românilor, PACE – Întâi România și parlamentari neafiliați. Documentul poartă titlul „Dragoș Pîslaru, tehnocratul lui Cioloș și ministrul fără rezultate” și critică gestionarea riscurilor legate de încasarea integrală a fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a anunțat că dezbaterea și votul asupra moțiunii simple vor avea loc luni, de la ora 16:00, respectând prevederile regulamentare.
Critici privind gestionarea fondurilor PNRR
Semnatarii moțiunii solicită ministrului Pîslaru să clarifice public suma exactă din PNRR aflată în risc de neîncasare și termenul până la care acest risc ar putea fi eliminat. „Un stat serios nu își permite să administreze speranțe, administrează certitudini. Un ministru responsabil nu explică riscurile, le elimină”, afirmă inițiatorii documentului, subliniind că rolul unui ministru al fondurilor europene este acela de a negocia activ interesele economice ale statului.
Aceștia susțin că România are nevoie de „un avocat dur la masa negocierilor”, nu doar de un administrator al procedurilor europene. În opinia lor, autoritățile trebuie să precizeze ce condiții din PNRR au fost renegociate în favoarea României și care este impactul financiar al acestor renegocieri.
Întrebări despre plăți și calendarul investițiilor
Senatorii opoziției solicită explicații privind diferența dintre sumele solicitate prin cereri de plată către Comisia Europeană și sumele efectiv plătite beneficiarilor din România. De asemenea, aceștia cer garanții că România va încasa integral toate tranșele PNRR până la finalul programului, precum și prezentarea unui calendar public pentru eliminarea riscurilor care ar putea afecta absorbția fondurilor.
„Economia reală nu se dezvoltă din strategii, se dezvoltă din investiții executate. Nu contestăm intențiile, contestăm rezultatele”, mai afirmă inițiatorii moțiunii. Evaluarea mandatului ministrului nu va depinde de numărul cererilor de plată transmise către Bruxelles, ci de suma fondurilor europene care ajunge efectiv în economia românească.
