Evenimentele din procesul de la București privind terenul din Faleză Nord
Un teren de circa 500 mp, situat pe strada Pescarilor din cartierul constănțean Faleză Nord, deținut de un proprietar privat, este în atenția judecătorilor de la Curtea de Apel București. Statul Român, prin Administrația Națională Apele Române (ANAR), a revendicat acest teren, susținând că face parte din faleza litoralului.
Judecătorii bucureșteni au sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) cu o excepție de neconstituționalitate referitoare la legalitatea apartenenței falezei la stat. La ultimul termen de judecată, cauza a fost amânată din cauza lipsei raportului expertizei judiciare, noul termen fiind stabilit pentru 3 aprilie 2026, ora 11:00.
Procesul se află în rejudecare după ce instanța supremă a admis recursul declarat de ANAR împotriva deciziei Curții de Apel București, trimițând dosarul înapoi judecătorilor din capitală. Pe 14 noiembrie 2025, judecătorii au admis cererea de sesizare a CCR cu excepția de neconstituționalitate, invocând mai multe articole din Constituție și din legislația relevantă.
Dispozițiile contestate fac referire la faptul că faleza și plaja mării aparțin domeniului public al statului. Conform legislației, faleza este definită drept „mal abrupt rezultat ca urmare a acțiunii erozive a mării”. Articolul 6 din OUG 202/2002 stabilește că falezele în contact cu marea sunt proprietate publică a statului, iar orice hotărâre a autorităților locale care contravine acestor reglementări este nulă de drept.
Excepția de neconstituționalitate în procesul pentru terenul din Faleză Nord contestă aceste texte legale, argumentând că ele contravin drepturilor constituționale privind proprietatea privată, garantate de Constituție și de prevederile Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
În primă instanță, Tribunalul Constanța a admis acțiunea în revendicare formulată de ANAR-ABADL, obligând proprietarul să lase terenul în domeniul public al statului. Procesul a fost strămutat la București, unde Curtea de Apel a hotărât că ANAR nu avea calitatea procesuală necesară pentru a deschide procesul. Însă, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis rejudecarea cauzei.
Decizia Curții de Apel București în rejudecare va putea fi contestată din nou prin recurs la Curtea Supremă de Justiție a României.
