Mocănița de pe Valea Bistriței, pregătită pentru a deveni atracția turistică a Olteniei de sub munte
Mocănița care transporta calcar de la Costești până pe platforma chimică din Râmnicu Vâlcea ar putea să înceapă din nou să circule, grație inițiativei Asociației Kogayon. Aceasta își propune să salveze mocănița și să o integreze într-un circuit turistic în zona geoparcului aspirant UNESCO Oltenia de sub munte, printr-un parteneriat cu autoritățile județene și locale.
Calea ferată industrială ușoară, care trece prin cinci localități din județul Vâlcea: Mihăești, Băbeni, Frâncești, Tomșani și Costești, nu a mai fost utilizată din 2019, după ce Uzina de Sodă Govora a oprit activitatea, iar acum riscă să ajungă la fier vechi, fiind vândută unor firme specializate în colectarea deșeurilor.
Președintele Asociației Kogayon, Florin Stoican, a afirmat că calea ferată are un mare potențial ca mocăniță turistică, în special pe tronsonul Tomșani-Bistrița, care are aproximativ opt-nouă kilometri. Infrastructura este bine conservată, iar gările de pe traseu, deși părăsite, pot fi amenajate pentru a facilita vizitarea.
Stoican a menționat că au avut loc discuții cu specialiști în infrastructura feroviară pentru a găsi soluții de adaptare a mocăniței pentru transportul de pasageri. El a făcut apel la autoritățile județene să sprijine demersul prin inițierea de discuții cu noii proprietari ai uzinei de sodă pentru a salva această infrastructură.
Povestea mocăniței, singura de la sud de Carpați, a început la sfârșitul secolului al XIX-lea, când a fost înființată o linie de tren cu ecartament îngust, legând zona montană a Vaideeniului de orașul Băbeni. Aceasta a fost folosită pentru transportul de lemne și pasageri, funcționând până după cel de-al Doilea Război Mondial, când autoritățile comuniste au desființat-o. În 1959, mocănița a fost repusă în funcțiune pentru a transporta materie primă la uzina de sodă de la cariera de calcar din Costești, păstrând circa 70% din vechea linie.
În prezent, calea ferată are un ecartament îngust de 760 mm și măsoară 44 de kilometri, având patru stații unde trenurile se pot intersecta. O călătorie dus-întors durează aproximativ cinci ore, iar pe traseu se pot vizita obiective turistice precum Parcul Național Buila-Vânturarița, Muzeul Trovanților și numeroase biserici și mănăstiri.
Asociația Kogayon a inițiat și o petiție online pentru a salva această cale ferată, care a strâns deja 600 de semnături.
