Revelații Bloomberg: România traversează o transformare radicală – de la expansiune economică la recesiune
Acum câțiva ani, România era una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din Europa, dar creșterile salariale în scopuri electorale au dus la o creștere uriașă a deficitului bugetar. Creșterea taxelor a scăzut acest deficit, dar a condus și la contractarea economiei. Războiul din Orientul Mijlociu este așteptat să afecteze și mai mult economia țării, conform unei analize Bloomberg.
Faptul că România se află în recesiune nu este o surpriză pentru Adrian Șelereanu, proprietarul unui restaurant din București. Pentru a-și menține afacerea, Șelereanu, în vârstă de 50 de ani, și-a schimbat furnizorii și a redus personalul, servindu-și clienții personal, alături de soția sa. Totuși, acest lucru nu a fost suficient. După 15 ani, își închide porțile din cauza creșterii facturilor la energie, a taxelor mai mari și a numărului tot mai mic de clienți. „Oamenii nu își mai permit să vină la restaurant și eu nu-mi pot permite să scad prețurile fără să înregistrez pierderi”, a spus Șelereanu.
Până de curând, România concura cu Polonia pentru titlul de cea mai dinamică economie din Europa de Est. Acum, însă, țara trece printr-o ajustare dureroasă, după ce ani de generozitate guvernamentală i-au distrus finanțele. Războiul din Orientul Mijlociu duce la o nouă creștere a prețurilor la energie. În Uniunea Europeană, România s-a aflat în ultimii doi ani pe ultimul loc în mai multe clasamente, având cele mai mari deficite comerciale și bugetare, cea mai mare rată a inflației și cele mai mari costuri de împrumut, alături de Ungaria.
Conducerea politică încearcă să găsească soluții acceptabile, dar acest lucru este dificil. O dezbatere de săptămâna trecută, înaintea unui vot crucial asupra bugetului, s-a transformat într-un schimb de replici dure între partidele din coaliția de guvernare, care ceartă pe reducerile de cheltuieli necesare. Măsurile de austeritate au redus deficitul bugetar, dar au contribuit la contracția economiei pentru al doilea trimestru consecutiv la sfârșitul anului trecut, conform datelor de la INS.
Obligațiunile în dolari ale României au avut printre cele mai slabe performanțe în rândul piețelor emergente la începutul acestei săptămâni. Randamentul titlurilor scadente în 2053 a crescut cu 17 puncte procentuale, ajungând la 6,61% miercuri, după ce a atins cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani. „România este extrem de vulnerabilă la șocurile externe, deoarece costul finanțării deficitului bugetar este cel mai mare din regiune”, au declarat economiștii de la patronatul Concordia, care reprezintă peste 4.000 de companii din România.
Restaurantul lui Șelereanu, situat într-o suburbie a Bucureștiului și care servea burgeri și pizza, alături de preparate locale românești, este una dintre miile de afaceri care au dat faliment. Numai în ianuarie, cel puțin 5.000 de companii au fost închise, suspendate sau au intrat în insolvență, majoritatea fiind în domeniul serviciilor pentru consumatori, conform unui studiu realizat de Sierra Quadrant.
Scăderea cererii interne afectează și marii jucători internaționali, precum Carrefour, primul lanț de supermarketuri străin care a venit în România după prăbușirea comunismului. Gigantul francez de retail își vinde acum unitatea din România după aproape 25 de ani, ca parte a unui plan strategic mai amplu de consolidare a afacerilor pe piețele cu performanțe mai ridicate. Unitatea din România a raportat o pierdere netă de 21 de milioane de euro anul trecut.
PIB-ul pe cap de locuitor al României a crescut de 4 ori de la aderarea la UE, în 2007. Dar în loc de investiții în infrastructură și producție, creșterea a fost determinată de cheltuielile de consum, grație creșterilor salariale și reducerilor de impozite. Acest lucru se schimbă acum, potrivit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare. Guvernul intenționează să își majoreze investițiile la un nivel record de 100 de miliarde de lei, o creștere de 28% față de anul trecut. Cea mai mare parte a acestora va proveni din fonduri UE.
„Mult prea mult timp, modelul nostru de creștere s-a bazat pe consum, alimentat de deficite în continuă creștere. Acest model fiscal a fost iluzia prosperității, erodând fundamentele noastre economice”, a spus Nazare. Premierul Ilie Bolojan, care conduce o coaliție formată din patru partide cu opinii politice și economice divergente, are sarcina de a reduce un deficit bugetar care a depășit 9% din PIB în 2024.
Guvernul a majorat taxele și accizele, contribuind la reducerea deficitului bugetar și chiar la producerea unui mic surplus în ianuarie, pentru prima dată în șapte ani. Însă promovarea unor reforme mai dificile, cum ar fi anularea unor ajutoare sociale și creșterile de impozite, au dus la tensiuni atât în cadrul electoratului, cât și în cadrul guvernului. Extrema dreaptă conduce în sondajele de opinie.
Coaliția de guvernământ are acum o fereastră de doi ani pentru a adresa economia și a recâștiga electoratul înainte de următoarele alegeri parlamentare de la sfârșitul anului 2028. România trebuie să profite de oportunitatea de a remodela economia printr-o „revoluție a ofertei”, potrivit lui Radu Burnete, consilier al primarului general.
„Nu mai avem timp să dezbatem dacă să facem sau nu reforme administrative”, a spus el. Economiștii sunt îngrijorați că România este prinsă în „capcana venitului mediu”: o țară cu o dezvoltare economică rapidă bazată pe forță de muncă ieftină, care are probleme în a-și crește competitivitatea cu o producție de calitate superioară.
Produsul emblematic de export al României, mașina Dacia, a reușit să facă față declinului industriei auto, cu o creștere de 3% a vânzărilor europene anul trecut. Dar niciunul dintre cele două noi modele electrice și hibride low-cost ale Renault nu va fi produs la fabrica de la Mioveni, deoarece compania a ales o fabrică din Turcia pentru acest lucru.
„Necesitatea ca firmele din România să își crească eficiența în toate sectoarele este mai importantă ca niciodată”, a spus Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului. „Afacerile orientate către consumator și industria ospitalității nu vor dispărea, dar antreprenorii nu mai pot să stea și să aștepte stimulente de la guvern pentru a-și crește profiturile”, a adăugat el.
