Strategii delicate: Erdogan și marea miză a diplomației turce în contextul conflictului din Iran
În nordul Siriei, locuitorii s-au adunat pentru a inspecta rămășițele unei rachete doborâte de apărarea aeriană NATO, care se îndrepta spre Turcia. Tubul metalic imens a fost găsit miercuri, după ce Ministerul Apărării din Turcia a anunțat că o rachetă balistică lansată din Iran a fost doborâtă în estul Mediteranei. Racheta a traversat spațiul aerian irakian și sirian, iar resturile au căzut în provincia Hatay din sudul Turciei și în Qamishli, în Siria condusă de kurzi. Acest incident subliniază delicatețea stabilității regionale pe fondul atacului americano-israelian în curs asupra Iranului.
De sâmbătă, Iranul a fost ținta unor atacuri ce au dus la moartea liderului suprem și a altor oficiali. Teheranul a ripostat împotriva activelor militare americane din Golf, iar Israelul a efectuat atacuri aeriene în sudul Libanului și Beirut. Siria, Iordania și Irakul au raportat, de asemenea, atacuri cu drone sau interceptări. De această dată, însă, teritoriul turc a fost afectat. Oficiali americani anonimi au declarat că racheta fusese îndreptată spre baza aeriană Incirlik, care găzduiește un contingent al Forțelor Aeriene Americane. Racheta a fost interceptată de o navă a Marinei americane.
Un atac asupra Turciei, membră NATO și cu a doua cea mai mare forță militară a alianței, ar marca o escaladare majoră și ar putea activa Articolul 5, clauza de apărare reciprocă, atrăgând toate cele 32 de state membre în conflict. Din fericire, racheta nu și-a atins ținta și nu au existat victime. Turcia a încercat să minimizeze incidentul, sugerând că atacul ar fi vizat probabil o instalație militară din Cipru și a ales o diplomatie discretă cu Teheranul pentru a evita amplificarea tensiunilor.
Turcia l-a convocat pe ambasadorul iranian la Ankara, rezervându-și dreptul de a răspunde la acțiuni ostile. Ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, a subliniat necesitatea evitării unor măsuri care ar putea extinde conflictul. Iranul a negat că ar fi lansat o rachetă spre spațiul aerian turc.
Conflictul actual este parte dintr-o serie de tulburări ce au afectat Orientul Mijlociu, Turcia și Iranul luptându-se pentru influență regională, mai ales în Siria. Cele două țări au o graniță comună de 480 de kilometri și mențin legături comerciale semnificative. Temându-se de o implicare militară prelungită, Ankara prioritizează eforturile de limitare a conflictului, declarând că nu se alătură niciunei părți.
Duminică, președintele Erdogan a declarat că este „îndurerat” de uciderea ayatollahului Ali Khamenei și a purtat convorbiri telefonice cu președintele Trump și cu președintele Iranului, Pezeshkian. Miza este mare pentru Turcia, care se confruntă deja cu una dintre cele mai mari populații de refugiați din lume și cu o criză economică severă. Conflictul ar putea genera un nou val de refugiați care să încerce să intre prin granița cu Iranul, având în vedere că războiul civil din Siria a dus la primirea a peste 5 milioane de refugiați în Turcia.
Ziya Meral, cercetător asociat senior la European Leadership Network, a subliniat riscurile de securitate și provocările financiare pe care le-ar aduce un conflict extins. „Un Iran slăbit este o veste excelentă pentru Turcia, dar un Iran prăbușit este extrem de riscant”, a declarat Meral. Ankara este, de asemenea, îngrijorată de rapoartele conform cărora SUA înarmează mișcările separatiste irano-kurde din Irak, ceea ce ar putea complica eforturile de a pune capăt insurgenței PKK.
Oral Toga, cercetător la Centrul pentru Studii Iraniene din Ankara, a menționat că, deși o insurgență ar fi ușor de înăbușit în Iran, Israelul și SUA încearcă să dezvolte o narațiune pentru a justifica intervenția.
