Datoria globală a atins un maxim istoric în 2025
Datoria globală a atins un nivel record de 348.000 de miliarde de dolari la sfârşitul anului 2025, cu o creştere de aproape 29.000 de miliarde de dolari pe parcursul anului trecut, cea mai rapidă acumulare anuală de după pandemie, conform Institutului Internațional pentru Finanțe (IIF). Creşterea datoriei globale a fost în principal rezultatul cheltuielilor guvernamentale, care au contribuit cu mai mult de 10.000 de miliarde de dolari din creşterea totală. Statele Unite, China şi zona euro au fost responsabile pentru aproximativ trei sferturi din această expansiune.
Conform raportului Global Debt Monitor, ciclul datoriei globale este acum mai puţin influențat de gospodării sau companii și mai mult de deficitele fiscale persistente din marile economii. Pieţele de obligaţiuni au înregistrat emisiuni record la începutul anului, ceea ce a accentuat această tendinţă. Deşi datoria globală a crescut, ca pondere din PIB aceasta a scăzut la aproximativ 308% din PIB în 2025, în principal datorită economiilor avansate. În contrast, raportul datorie-PIB pe pieţele emergente a continuat să crească, atingând un nivel record de peste 235% din PIB.
IIF subliniază că un amestec de expansiune fiscală, politică monetară relaxată și simplificare a reglementărilor ar putea conduce la o nouă acumulare de datorii, amplificând îngrijorările legate de creşterea gradului de îndatorare și de supraîncălzirea în anumite segmente ale pieței. Datoria guvernamentală la nivel global era de aproximativ 106.700 miliarde de dolari la sfârşitul anului 2025, în creştere de la 96.300 miliarde de dolari la sfârşitul anului 2024. Datoria companiilor nefinanciare a ajuns la aproximativ 100.600 miliarde de dolari, în timp ce datoriile gospodăriilor au crescut mai moderat, atingând 64.600 miliarde de dolari.
Pe pieţele mature, datoria totală a crescut la aproximativ 231.700 miliarde de dolari, în timp ce pieţele emergente au atins 116.600 miliarde de dolari, ambele categorii stabilind noi recorduri. IIF atrage atenţia asupra unei schimbări semnificative în compoziţia datoriei globale, cu un grad de îndatorare al sectorului privat care a scăzut comparativ cu vârfurile atinse în pandemie, în timp ce datoria publică continuă să crească, lăsând bilanţurile globale mai expuse la modificările ratelor dobânzilor și ale încrederii investitorilor.
În raportul său World Economic Outlook, Fondul Monetar Internaţional a estimat o creştere a economiei mondiale de aproximativ 3,3% în 2026, cu economiile avansate prognozând o creştere de aproximativ 1,8% și pieţele emergente puțin peste 4%. Aceste rate de creştere sunt considerate constante conform standardelor recente, dar nu sunt suficiente pentru a reduce rapid datoria în creştere. Dacă împrumuturile continuă în acelaşi ritm din 2025, raporturile datorie-PIB ar putea începe să crească din nou, în special pe pieţele emergente, unde gradul de îndatorare se află deja la niveluri record.
