Discuția despre conducerea Direcției Naționale Anticorupție
Tatiana Toader, actual procuror șef-adjunct al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), a susținut marți, 24 februarie, interviul pentru promovarea la conducerea parchetului anticorupție. În cadrul interviului, ea a discutat despre mandatul său de procuror-șef adjunct, obținut în 2023, și a prezentat mai multe obiective pe care le propune în cazul în care va fi numită la conducerea DNA.
„Într-o societate în care combaterea corupției este un element de siguranță socială, a presta acest serviciu public în slujba cetățeanului este o provocare și presupune un echilibru just între furnizarea rapidă a unor rezultate și nevoia de a menține standardul foarte înalt al calității în ceea ce privește activitatea noastră de urmărire penală, validată prin hotărârile judecătorești și respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor implicate în procedurile judiciare”, a declarat Tatiana Toader.
Ea a subliniat că DNA este „o structură de parchet atractivă” și că „oamenii și timpul sunt principalele resurse pentru a obține performanță”. Tatiana Toader a afirmat că „procurorii DNA știu ce au de făcut, se vede din rezultatele lor, uneori nici nu mai trebuie orientarea managementului într-o anumită direcție de motivare, motivarea vine din sens invers, de la procurori”.
Obiectivele Tatianei Toader pentru DNA
În ceea ce privește măsurile pe care le-ar adopta dacă ar ajunge la conducerea DNA, Tatiana Toader a menționat realizarea unei analize manageriale cu privire la modalitățile de sesizare la nivelul serviciilor teritoriale și structurilor operative ale DNA. Ea a subliniat importanța unei evaluări cantitative, care să vizeze numărul modalităților de sesizare, dar și a unei evaluări calitative, raportate la infracțiunile de competența Direcției.
„Rezultatele unei astfel de analize pot fi valorificate pentru identificarea celor mai bune măsuri în vederea coordonării la nivel național și regional cu instituțiile cu atribuții de control, dar și pentru identificarea de bune practici și diseminarea acestora în interiorul DNA”, a adăugat Tatiana Toader.
De asemenea, ea a evidențiat necesitatea unor controale la mai multe servicii teritoriale din cadrul DNA și a exprimat dorința de a implementa un mecanism intern pentru a detecta „scurgerile de informații” în presă.
Probleme legate de prescripție și anchetarea magistraților
Tatiana Toader a abordat și problema prescripției răspunderii penale, sugerând un dialog „constructiv” pentru eficientizarea mecanismului de urmărire penală și a activității de judecată. A propus ca prescripția răspunderii penale să înceteze în momentul în care, într-un dosar, a fost adoptată hotărârea din primă instanță.
Referitor la evaziunea fiscală și spălarea banilor, Tatiana Toader a subliniat importanța accentuării nivelului de informație pe care procurorii o primesc de la instituțiile de control, cum ar fi ANAF sau Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor. De asemenea, a discutat despre posibilitatea ca DNA să primească din nou competența de a ancheta infracțiunile de corupție comise de magistrați, insistând pe necesitatea egalității în fața legii.
„Magistrații nu au nevoie de garanții suplimentare în fața legii penale față de ceilalți cetățeni, în afara celor constituționale care există deja, orice alt mecanism suplimentar adâncește neîncrederea în mecanismul urmăririi penale”, a concluzionat Tatiana Toader, subliniind că nu este vorba despre un „eșec al luptei anticorupție în domeniul magistraturii”.
„Magistratura nu este un sistem corupt (…) În 2025, din 5.500 de dosare pe care le-am avut de instrumentat, în doar 8 cauze au fost indicii privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție de către magistrați”, a mai menționat ea.
