Interviul lui Vlad Grigorescu pentru conducerea DNA
Vlad Grigorescu, actual procuror DIICOT, a susținut marți, 24 februarie, interviul pentru funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA). În cadrul interviului, Grigorescu a subliniat că „momentul actual este unul care impune acțiune” și a detaliat măsurile pe care le-ar implementa imediat, dacă ar fi numit la conducerea DNA.
Provocările actuale ale DNA
Grigorescu a menționat că DNA trebuie să se concentreze pe cazuri complexe, având în vedere „realitatea în care DNA își desfășoară activitatea s-a schimbat în mod profund”. Acesta a evidențiat existența „cauzelor mai sofisticate, volume mai mari de date, cerințe judiciare mai ridicate și o presiune constantă” asupra procurorilor. „Măsurile urmăresc corectarea acestui decalaj, prin reorientarea fermă a DNA către combaterea corupției de înalt nivel”, a adăugat el.
Măsuri propuse de Vlad Grigorescu
În primele zile de mandat, Grigorescu va solicita procurorilor din subordine să prezinte toate problemele întâmpinate în activitatea zilnică. „Voi convoca o adunare pentru a discuta aceste probleme și soluțiile fezabile, iar după a doua consultare voi implementa în termen de 20 de zile toate soluțiile posibile”, a explicat el.
De asemenea, Grigorescu intenționează să reglementeze prin ordin „reguli transparente privind mutarea procurorilor de la o secție sau o structură la alta în cadrul DNA”, pentru a evita percepția de sancționare. Acesta a propus ca mutările să fie excepționale și să se facă cu acordul procurorului respectiv.
Digitalizare și prioritizare
Grigorescu a anunțat planuri de creare a unei comisii pentru digitalizare în interiorul DNA și a discutat despre implementarea unor soluții bazate pe inteligența artificială pentru analiza datelor. El a subliniat importanța introducerii „criteriilor obiective de prioritizare a cauzelor” pentru alocarea eficientă a resurselor, bazându-se pe nivelul funcției persoanelor implicate, cuantumul prejudiciului și urgența procedurală.
Orientarea actuală a DNA
Referitor la instrumentul acordurilor de recunoaștere a vinovăției, Grigorescu a făcut o paralelă cu activitatea DNA, afirmând că aceasta denotă o orientare către cauze de complexitate mai redusă. „Dacă numărul acordurilor de recunoaștere a vinovăției depășește numărul rechizitoriilor, am putea constata că instituția se orientează către cauze mai puțin complexe”, a concluzionat el.
